Tribunalul Bucureşti a aplicat pedepse cu suspendare sau achitări în cazul medicilor şi farmaciştilor de la farmaciile Dona, trimişi în judecată de procurori pentru falsificarea a mii de reţete medicale compensate.
Dosarul a fost trimis de procurori la Tribunalul Bucureşti în decembrie 2012, fiind finalizat în primă instanţă de judecători după opt ani de proces.
Dintre cei 34 de inculpaţi deferiţi justiţiei, şapte medici şi farmacişti au fost condamnaţi la câte trei ani închisoare cu suspendare şi efectuarea a 120 de zile muncă în folosul comunităţii, pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi uz de fals, însă au fost achitaţi pentru dare de mită şi spălarea banilor.
Este vorba de Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu (farmacist diriginte şi coordonator a 10 farmacii din cadrul lanţului farmaceutic Dona), Geta Vecserdi (farmacist diriginte), Gabriel Sescu (administrator la C.M.), Cristina Daniela Sescu (medic psihiatru), Maria Mirabela Sescu (director adjunct la C.M.), Sorin Gelu Pătraşcu (asociat şi administrator la o firmă), Marinela Filoti.
Restul inculpaţilor au fost achitaţi sau a fost încetat procesul penal împotriva lor, deoarece faptele s-au prescris, unii dintre ei primind mici amenzi administrative.
Printre aceştia se află Anca Mihaela Solomon (farmacist diriginte), Claudia Elena Şerban (farmacist coordonator zonă pentru 10 farmacii Dona) şi Adriana Liliana Craina (director de zonă al lanţului farmaceutic Dona).
De asemenea, judecătorii au respins acţiunea civilă formulată de Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti şi Ministerul Sănătăţii, deoarece prejudiciul a fost achitat de partea responsabilă civilmente - SC Siepcofar SA.
A fost ridicat sechestrul pus pe bunuri
Toate sechestrele puse pe bunurile inculpaţilor au fost ridicate de instanţă.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.
Ce acuzații se aduc în dosar
Medicii şi farmaciştii din acest dosar sunt acuzaţi că au falsificat 4.000 de reţete medicale, prejudiciul produs Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti fiind de 1,6 milioane lei.
Pe unele dintre reţete figurau şi numele unor persoane decedate.
Potrivit procurorilor, medicii acuzaţi în dosar prescriau tratamente pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi, apoi le trimiteau unor farmacişti, care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la CASMB, banii fiind spălaţi prin introducerea într-un circuit comercial licit.
Sumele decontate de la CASMB variau între 30% şi 100% din valoarea reţetei, iar pentru activitatea lor farmaciştii obţineau un bonus la salariu, întrucât creşteau vânzările în mod artificial, iar medicii primeau sume cuprinse între 3% şi 5% din valoarea respectivei reţete.
Una dintre modalităţile de operare era aceea că farmacistul (de regulă, diriginte de farmacie sau coordonator de zonă) stabilea o legătură cu un medic (specialist sau de familie).
În baza înţelegerii cu farmacistul, medicul prescria în mod constant numeroase reţete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că reţetele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi şi care nu solicitaseră vreun tratament.
