Franța se opune unui demers susținut de mai multe state membre ale Uniunii Europene care ar facilita achiziția de armament britanic pentru Ucraina, inclusiv rachete de croazieră Storm Shadow.
Parisul insistă ca fondurile europene destinate Kievului să fie cheltuite în interiorul UE, chiar dacă acest lucru riscă să limiteze opțiunile militare ale Ucrainei, arată The Telegraph.
Un împrumut de 90 de miliarde de euro, cu reguli stricte
Disputa vizează un împrumut de 90 de miliarde de euro pus la dispoziția Ucrainei, din care aproximativ două treimi ar urma să fie folosite pentru achiziții de armament. Regulile actuale prevăd ca prioritate să aibă industria de apărare ucraineană și cea din UE, înainte ca Kievul să poată apela la furnizori din afara blocului comunitar.
O coaliție formată din 11 state membre propune relaxarea acestor reguli, astfel încât Ucraina să poată cumpăra mai ușor armament britanic. Inițiativa este însă respinsă de Franța, care consideră că banii europeni ar trebui folosiți în primul rând pentru întărirea industriei de apărare a Uniunii.
Nevoile Ucrainei depășesc capacitățile europene
Potrivit documentelor consultate de The Telegraph, oficialii ucraineni estimează că în 2026 vor avea nevoie de echipamente militare în valoare de 24 de miliarde de euro din afara UE. Cea mai mare parte a sumei este destinată sistemelor americane de apărare antiaeriană Patriot și interceptoarelor PAC-3, dar și rachetele cu rază lungă de acțiune figurează pe lista de necesități.
În acest context, racheta britanică Storm Shadow este văzută de mai multe capitale europene drept o soluție pentru a acoperi golurile pe care industria de apărare europeană nu le poate umple rapid.
Un „sistem în cascadă”, cu Marea Britanie înaintea SUA
Propunerea discutată prevede un mecanism în patru etape. Mai întâi ar fi analizată capacitatea industriei de apărare din Ucraina, apoi cea din UE. Abia pe al treilea nivel ar intra furnizori din Regatul Unit, iar pe ultimul, Statele Unite.
Susținătorii planului încearcă să simplifice accesul Ucrainei la acest al treilea nivel, care ar putea include și Canada sau alte state cu acorduri de apărare cu Bruxellesul. „Încercăm să facem sistemul suficient de deschis pentru ca Marea Britanie să poată fi inclusă, fără a crea o povară administrativă excesivă pentru ucraineni”, a declarat o sursă diplomatică citată de The Telegraph.
Autonomia strategică a UE, în conflict cu urgențele de pe front
Opoziția Franței este legată de ambiția Parisului de a consolida autonomia strategică a UE față de aliații săi, în special față de SUA, pe fondul tensiunilor cu Donald Trump, inclusiv pe tema Groenlandei. Criticii acestei poziții avertizează însă că insistarea pe criterii industriale riscă să afecteze capacitatea Ucrainei de a se apăra, mai ales în fața bombardamentelor aeriene rusești.
Cine susține relaxarea regulilor
Inițiativa de a limita influența Franței este sprijinită de statele baltice și nordice, precum și de Polonia, România, Cehia și Țările de Jos. Alte opt țări, inclusiv Germania, s-au declarat favorabile unei abordări mai flexibile față de Marea Britanie, fără a se alătura însă formal coaliției.
Un argument-cheie în favoarea Londrei este rolul său de lider al „Coaliției de Voință”, care ar urma să desfășoare trupe în Ucraina în cadrul unui eventual acord de pace. În acest context, direcționarea fondurilor UE către industria britanică este văzută de susținători drept o investiție în securitatea mai largă a misiunii europene.
G.P.