Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a vorbit despre motivele care au determinat guvernul de la Viena să se opună aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
El a acordat primul interviu de după Consiliul JAI publicației austriece Der Standard. Jurnaliștii l-au întrebat ce a greșit România de l-a determinat să se opună prin veto aderării.
„Am votat împotriva aderării Bulgariei și României la acest moment, pentru că Schengen în sine nu funcționează la acest moment. Dacă funcționa, nu am fi avut 75.000 de migranți ilegali. Și am sugerat să amânăm extinderea și să dăm un vot, de exemplu, în septembrie, ca să vedem dacă s-a schimbat ceva, dacă au existat acțiuni concrete de implementare a măsurilor Comisiei Europene. Hârtia suportă multe, dar acțiunile sunt importante”, a răspuns Karner.
Jurnaliștii i-au atras atenția că atitudinea Vienei a deranjat Bucureștiul, pentru că doar o mică parte dintre cei care cer azil în Austria au trecut prin România.
„Și eu sunt supărat, mai ales din cauza procedurii. Actele au fost puse pe masă practic peste noapte. Se discuta de peste un deceniu despre nevoia extinderii Schengen și acum, brusc, a fost anunțată, fără a avea timp să pregătim populația pentru ceea ce va presupune”.
Karner a fost întrebat direct de jurnaliștii de la Der Standard dacă poziția sa la JAI ar fi fost aceeași în cazul în care nu ar fi urmat alegerile de la finalul lui ianuarie.
„Nu are nimic de-a face una cu alta. Avem cel mai mare număr de refugiați din 1956 încoace. De fapt este migrație ilegală, pentru că știm că majoritatea sunt refugiați economici. Nu putem ignora asta. Și indiferent dacă există sau nu o alegere, ce e clar e că acestea sunt cifre reale și eu trebuie să le gestionez, ca ministru”, a răspuns Karner.
Vezi aici filmul zilei în care România a ratat aderarea la Schengen
Ministrul a explicat și de ce anul trecut Austria a primit 40.000 de cereri de azil, în timp ce Ungaria doar 40.
„Dacă un indian care vrea o viață mai bună din punct de vedere economic vrea să lucreze în Austria, Italia, Spania sau Portugalia, nimeni din Ungaria nu-l va face să scoată cuvântul azil. Pentru că el nu vrea să lucreze în Ungaria, ci în Europa de Vest”, a mai spus Karner.
El a insistat că, deși Austria a aprobat foarte puține cereri de azil și astfel migranții și-au continuat drumul în alte țări europene, volumul tot a fost mare și a trebuit gestionat de poliție și alte autorități competente.