Erste Group, din care face parte BCR și Raiffeisen Bank, cele două mari bănci cu capital austriac din România, amenințate cu boicotul după respingerea aderării României la Schengen ca urmare a veto-ului Austriei, au reacționat joi seara.
Erste Group: Nu există state membre de mâna a doua. Regretăm rezultatul votului
"Erste Group este o companie europeană - şi, în special, o companie din Europa Centrală. Pentru noi, #believeineurope nu este doar o formulare, ci este expresia convingerilor noastre profunde. Nu este doar despre faptul că noi credem în Europa, ci este despre faptul că susţinem Europa şi apărăm ideea europeană.
Acest lucru este valabil mai ales astăzi, când o decizie a Consiliului JAI are impact direct asupra a peste 5.000 dintre colegii mei şi a peste 2,8 milioane dintre clienţii noştri din România. Susţinem o Europă puternică şi susţinem o Uniune Europeană puternică. Şi suntem convinşi că numai o Uniune Europeană unită poate fi o Uniune Europeană puternică.
Însă, o Uniune Europeană unită este una în care toţi cetăţenii UE au aceleaşi drepturi şi obligaţii. Nu există state membre de mâna a doua. Prin urmare, obiectivul nostru trebuie să fie ca toţi cetăţenii să beneficieze în mod egal de libertăţile Uniunii. Acest lucru include, de asemenea, participarea la spaţiul Schengen. Regretăm rezultatul votului de astăzi în Consiliu”, arată Willi Cernko, CEO Erste Group, conform unei postări publicate joi pe pagina de Facebook a BCR.
Oficialul Erste Group mai spune că înțelege rațiunile de securitate invocate de guvernul austriac, dar cere găsirea rapidă a unei soluții viabile.
”Un drept de veto este cea mai puternică poziţie pe care o poate adopta un stat membru al UE la vot. Presupunem că guvernul austriac a cântărit acest pas cu mare atenţie şi respectăm faptul că trebuie să ia în considerare şi preocupările de securitate.
ASTĂZI PE SPOT:
Unitatea nu înseamnă că toţi partenerii trebuie să fie întotdeauna de aceeaşi părere, fără nicio discuţie. Cu toate acestea, este clar că acest pas va avea consecinţe foarte palpabile pentru milioane de cetăţeni ai UE. Prin urmare, scopul nostru comun trebuie să fie găsirea rapidă a unei soluţii viabile. La nivelul Erste Group, ne dorim şi ne vom aduce contribuţia la acest obiectiv, prin urmare facem apel la liderii politici de la toate nivelurile să îşi asume responsabilitatea pentru a găsi o soluţie", adaugă Willi Cernko, CEO Erste Group.
Raiffeisen Bank, surprinși de decizie
Și reprezentanții Raiffeisen Bank spun, într-un comunicat, că sunt surprinși de decizie.
„În contextul votului negativ pentru aderarea României la spațiul Schengen, nu suntem în măsură să comentăm asupra deciziilor cu caracter politic, mai mult decât că ne arătăm surprinși de această decizie.
Grupul Raiffeisen Bank International, alături de Raiffeisen Bank România, ca una din cele mai moportante piețe din Europa Centrală și de Est, este un promotor al valorilor democratice ce unesc comunitatea europeană și susține creșterea economică sustenabilă prin intermediul unei piețe comune bazată pe liberă circulație a bunurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor.
Raiffeisen Bank este o bancă locală, care finanțează și susține economia românească de 25 de ani, fiind a treia bancă din punct de vedere al creditării în piață”, transmit reprezentanții Raiffeisen Bank International.
Aceștia au mai precizat că filiala locală a băncii finanțează economia românească de 25 de ani și are 4.900 de angajați în România.
„De la privatizarea Băncii Agricole (2001) până astăzi, Raiffeisen Bank a fost un partener puternic pentru peste 2 milioane de clienți persoane fizice, mai mult de 110.000 de IMM-uri și 5.600 de corporații mari și medii. (...) În plus, în Raiffeisen Bank România lucrează 4.900 de angajați în cele aproximativ 300 de sedii”, conform reprezentanților băncii.
Joi, România și Bulgaria nu au primit votul în Consiliul JAI pentru aderarea la spațiul Schengen. Singura unanimitate a fost în cazul aderării Croației, însă pentru România și Bulgaria au fost două voturi negative.
Unul a fost al Austriei, care a refuzat în ciuda tuturor datelor și argumentelor oficiale de la nivelul UE să susțină România, pe motiv că nu are suficient de protejate frontierele, ceea ce ar oferi cale liberă migranților ilegali.
În ce privește Olanda, aceasta a ținut să menționeze că susține aderarea României, însă nu și pe a Bulgariei. Dar, cum votul s-a dat la pachet, Olanda a respins de la aderare Bulgaria și România.