Presa din întreaga lume relatează despre criza apărută la Chişinău, după demisia neaşteptată a premierului proeuropean Natalia Gavriliţa, pe care o pune în contextul dificil cu care se confruntă ţara din cauza proximităţii războiului din Ucraina, dar remarcă totodată că preşedinta Maia Sandu s-a grăbit să facă o propunere de prim-ministru de natură să continue parcursul prooccidental al Chişinăului.
Marile agenţii de presă au relatat în regim de alertă despre situaţia din Republica Moldova şi au explicat contextul în care au loc evenimentele, articolele lor fiind preluate de publicaţii din întreaga lume. „The Wall Street Journal” şi „Financial Times”, două publicaţii având ca public-ţintă lumea finanţelor şi a companiilor, au propriile articole în care scot în evidenţă faptul că deşi se confruntă cu dificultăţi, puse în special de Moscova, conducerea Republicii Moldova este decisă să îşi menţină cursul proeuropean.
REUTERS
„Guvernul moldovean demisionează pe fondul turbulenţelor economice şi al tensiunilor cu Rusia”, titrează agenţia Reuters, care scrie că printre provocările noului premier nominalizat, Dorin Recean, se numără gestionarea încercărilor Rusiei de a destabiliza „această mică republică ex-sovietică cu 2,5 milioane de locuitori, care se învecinează cu Ucraina, dar şi cu România, ţară membră a NATO şi a UE”.
Rusia, care are trupe în regiunea separatistă moldoveană Transnistria, s-a arătat contrariată de posibilitatea ca fostele republici sovietice să adere la UE. Tensiunile au crescut şi mai mult vineri, când Chişinăul a declarat că o rachetă rusă a încălcat spaţiul aerian al Republicii Moldova înainte de a lovi Ucraina şi l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a protesta, menţionează Reuters.
Sandu a mulţumit guvernului demisionar pentru eforturile depuse în ceea ce ea a numit „o perioadă cu atât de multe crize”.
Gavriliţa a devenit prim-ministru în august 2021, după ce partidul său pro-european PAS a obţinut majoritatea în parlament cu un mandat anticorupţie. Liderii UE au acceptat anul trecut ca Republica Moldova să fie candidat la aderare, într-un triumf diplomatic pentru Maia Sandu. Guvernul a trasat reformele pentru a accelera aderarea la blocul celor 27 de stare şi a lucrat la diversificarea aprovizionării sale cu energie. Cu toate acestea, Moldova se confruntă cu o inflaţie galopantă şi se luptă să facă faţă unui aflux de refugiaţi ucraineni. De asemenea, a suferit întreruperi de energie electrică în urma atacurilor ruseşti asupra instalaţiilor energetice ucrainene şi s-a străduit să pună capăt dependenţei de gazul rusesc. Creşterile abrupte ale preţurilor, în special pentru gazul rusesc, au dus la proteste de stradă anul trecut, în care demonstranţii au cerut demisia guvernului şi a Maiei Sandu. Protestele, organizate de partidul politicianului de opoziţie fugit din ţară Ilan Şor, au marcat cea mai serioasă provocare politică la adresa lui Sandu de la victoria sa zdrobitoare în alegerile din 2020 cu o platformă proeuropeană şi anticorupţie. Chişinăul a spus că protestele fac parte dintr-o campanie sponsorizată de Kremlin pentru a destabiliza guvernul, rezumă Reuters situaţia politică de la Chişinău.
Agenţia îl citează pe analistul politic Iulian Groza, de la Institutul pentru Politici şi Reforme Europene din Chişinău, care a explicat că remanierea de vineri a fost menită să „reenergizeze” cabinetul. Groza, care a fost ministru adjunct de externe, preconizează că un nou cabinet va fi prezentat parlamentului până la sfârşitul săptămânii viitoare.
FRANCE-PRESSE
Republica Moldova a numit vineri un nou prim-ministru proeuropean, Dorin Recean, la doar câteva ore după demisia predecesorului său, Natalia Gavriliţa. Cu o zi înainte, serviciile secrete moldoveneşti au confirmat rapoartele de la Kiev potrivit cărora Moscova plănuia să răstoarne guvernul pro-european de la Chişinău, scrie AFP.
„Avem nevoie de unitate pentru a depăşi această perioadă dificilă”, a spus premierul nominalizat, promiţând alcătuirea rapidă a unui nou cabinet. „Ţara noastră va ieşi din această perioadă tulbure cu capul sus”, a promis el. Fost ministru de interne şi antreprenor în domeniul fintech, Dorin Recean, în vârstă de 48 de ani, este consilier al şefului statului pe probleme de apărare din februarie 2022.
Moldova, care are soldaţi ruşi pe teritoriul său în regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, a semnalat deja în mod repetat „încercările de destabilizare” ale Rusiei, precizează AFP. Demisia premierului Natalia Gavriliţa survine în contextul în care Moldova a anunţat vineri că o rachetă de croazieră rusă a survolat teritoriul său, o „încălcare inacceptabilă„ a spaţiului său aerian, potrivit Chişinăului - notează France-Presse.
ASSOCIATED PRESS
Preşedinta Republicii Moldova l-a numit pe omul de afaceri şi fostul ministru de interne Dorin Recean în funcţia de prim-ministru desemnat al ţării, după ce funcţia a rămas vacantă vineri, când Natalia Gavriliţa a demisionat în mod neaşteptat, la 18 luni de la începutul mandatului său marcat de crize, scrie şi agenţia Associated Press.
Recean, un economist în vârstă de 48 de ani care a fost ministru de interne între 2012-2015, a declarat că va „proceda imediat” la constituirea unui nou guvern şi că principalul său obiectiv va fi să introducă „ordine şi disciplină” în instituţiile din Moldova, să dea un nou suflu economiei şi să asigure pacea şi stabilitatea. În urma demisiei sale de vineri, Gavriliţa, un economist în vârstă de 41 de ani care a fost numit prim-ministru în august 2021, a declarat într-o conferinţă de presă că guvernul său „ar fi putut să avanseze mai mult şi mai repede„ dacă ar fi obţinut acelaşi sprijin şi încredere pe plan intern ca şi din partea altor ţări europene. Mandatul de premier al lui Gavriliţa a fost marcat de un lung şir de probleme. Printre acestea se numără o criză energetică acută după ce Moscova a redus dramatic livrările către Moldova şi o inflaţie galopantă în urma invaziei ruse în Ucraina vecină. La toate acestea se adăugă rachetele războiului care traversează cerul Moldovei, notează Associated Press.
WALL STREET JOURNAL
Guvernul pro-occidental al Republicii Moldova a demisionat pe fondul agravării consecinţelor economice ale războiului din Ucraina vecină, la o zi după ce preşedintele ucrainean VolodImIr ZelenskI a avertizat că Rusia încearcă să destabilizeze ţara, scrie The Wall Street Journal.
Anunţându-şi decizia vineri, prim-ministrul moldovean Natalia Gavriliţa a declarat în cadrul unui briefing de presă în capitala Chişinău că nimeni nu ar fi putut prezice amploarea provocărilor cu care se confruntă guvernul său de când a început invazia rusă, în urmă cu aproape un an. Riscurile de securitate sunt, de asemenea, în creştere. Vineri, ministerele moldovean şi român ale apărării au declarat că Rusia a lansat o rachetă de croazieră de pe o navă de război din Marea Neagră, dirijând-o prin spaţiul aerian moldovean către o ţintă din Ucraina, ceea ce sporeşte temerile că războiul s-ar putea extinde peste graniţele Ucrainei, comentează WSJ.
Preşedinta Maia Sandu, un alt politician pro-occidental de frunte, l-a nominalizat pe consilierul său de securitate şi fost ministru de interne, Dorin Recean, pentru funcţia de prim-ministru, în ceea ce pare a fi o încercare de a asigura o anumită continuitate în politică, scrie publicaţia financiară americană.
Relaţiile dintre Moldova şi Rusia s-au înrăutăţit constant după ce guvernele moldoveneşti succesive au încercat să orienteze ţara şi populaţia sa de 2,5 milioane de locuitori mai aproape de Europa.
Unii politicieni pro-occidentali au ridicat semne de întrebare cu privire la intenţiile pe termen lung ale Rusiei faţă de Moldova şi faţă de regiunea separatistă Transnistria, o mică bucată de pământ de-a lungul graniţei cu Ucraina, condusă de o administraţie pro-rusă şi unde sunt deja dislocate trupe ruseşti, arată Wall Street Journal.
FINANCIAL TIMES
Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, a demisionat, invocând lipsa de sprijin pentru guvernul său, care se luptă cu consecinţele războiului Rusiei împotriva Ucrainei vecine şi cu eforturile Moscovei de a destabiliza ţara, relatează Financial Times.
De când a început războiul, în urmă cu aproape un an, Moldova s-a confruntat cu un aflux de refugiaţi ucraineni, cu întreruperea de către Rusia a livrărilor de gaz şi electricitate şi cu o prăbuşire a comerţului exterior, ceea ce a dus la o inflaţie de 30% şi a devastat economia. În acelaşi timp, guvernul pro-european al lui Gavriliţa a încercat să treacă în forţă reformele cerute de Bruxelles înainte de a putea începe negocierile de aderare la UE, ceea ce a slăbit sprijinul public în această fostă republică sovietică, unde sentimentul pro-rus are rădăcini istorice adânci, explică şi Financial Times.
Cotidianul financiar britanic remarcă, de asemenea, că demisia de vineri a Nataliei Gavriliţa a avut loc la scurt timp după ce o rachetă rusă trasă spre Ucraina a intrat în spaţiul aerian al Republicii Moldova şi la o zi după ce agenţia de informaţii a ţării a declarat că are cunoştinţă de planuri ale serviciilor ruse de securitate de a submina statul moldovean.
De altfel, premierul demisionar Natalia Gavriliţa a declarat săptămâna aceasta pentru Financial Times că Republica Moldova este supusă unui „război hibrid” din partea Rusiei, care include dezinformare, atacuri cibernetice şi operaţiuni de influenţă.
În toamnă, manifestanţii au ieşit pe străzile Chişinăului timp de mai multe săptămâni, în cadrul unor proteste care au fost organizate de partidul pro-rus Şor. Demonstranţii au cerut demisia Maiei Sandu şi a guvernului, acuzând creşterea de patru ori a preţului la gaze şi spirala inflaţiei. Dar iarna s-a dovedit până acum mai blândă decât se anticipa, iar Moldova a reuşit să îşi reducă dependenţa energetică de Gazprom, în special prin utilizarea unei conducte care o leagă de România. „Am făcut paşi decisivi pentru a asigura independenţa energetică a ţării", a declarat Gavriliţa în discursul său de vineri. Ea a subliniat, de asemenea, începerea construcţiei unor noi linii electrice pentru a se conecta cu România. Chişinăul a acuzat Rusia că îşi foloseşte forţele din interiorul enclavei moldoveneşti Transnistria, controlată de separatişti, pentru a destabiliza ţara prin atacuri asupra infrastructurii sale, inclusiv asupra legăturilor energetice care traversează enclava spre restul ţării, arată Financial Times.
În iunie, UE a făcut din Moldova o ţară candidată la aderarea la blocul comunitar, alături de Ucraina. De când a început invazia lui Vladimir Putin, în februarie anul trecut, Bruxelles-ul a intensificat sprijinul pentru Chişinău sub formă de ajutor financiar şi umanitar şi a convenit recent asupra unui pachet de asistenţă în domeniul securităţii. Gavriliţa a condus delegaţia de înalţi oficiali moldoveni la întâlnirile anuale cu Comisia Europeană, care a promis o nouă finanţare de 145 de milioane de euro, notează Financial Times.
EUROPA LIBERĂ
„Preşedintele moldovean nu pierde timpul şi îl desemnează pe candidatul la funcţia de premier, pe fondul crizelor provocate de războiul din Ucraina”, relatează Europa Liberă.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a nominalizat pe fostul ministru de interne Dorin Recean pentru funcţia de prim-ministru, după ce Natalia Gavriliţa a demisionat la doar un an şi jumătate de mandat al guvernului său, declanşând automat demisia întregului cabinet şi aruncând una dintre cele mai sărace ţări din Europa într-o criză politică, în timp ce războiul face ravagii în Ucraina vecină. Drama politică se derulează în timp ce ţara se confruntă cu crize energetice, economice şi de securitate declanşate de invazia Rusiei în Ucraina, menţionează Europa Liberă.
Sandu nu a pierdut timpul în a face numirea, la doar câteva ore după ce Gavriliţa a declarat că demisionează, după 18 luni turbulente la putere, umbrite de conflictul din Ucraina. Acest război a ameninţat uneori să se extindă în Moldova, care a avertizat că Moscova, care menţine trupe în regiunea separatistă Transnistria, ar putea încerca să destabilizeze ţara. Ca un semn al precarităţii situaţiei, oficialii de la Chişinău au confirmat vineri dimineaţa că o rachetă rusă a intrat în spaţiul aerian al Republicii Moldova. Ambasadorul Rusiei a fost convocat în semn de protest, relatează Europa Liberă.
Maia Sandu a declarat că noul guvern va avea misiunea de a accelera o curăţare a sistemului de justiţie, lupta împotriva corupţiei şi creşterea economică. "2023 va fi un an al reconstrucţiei", a declarat ea.
LE MONDE
Le Monde notează, la rândul său, că numele noului prim-ministru propus, pro-europeanul Dorin Recean, a venit la doar câteva ore după demisia Nataliei Gavriliţa, deşi preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus că decizia a venit „după consultări politice”.
Fost ministru de interne şi antreprenor fintech, Dorin Recean, în vârstă de 48 de ani, era consilier al şefului statului pe probleme de apărare din februarie 2022. „Avem nevoie de unitate pentru a depăşi această perioadă dificilă”, a insistat Maia Sandu, promiţând constituirea „rapidă” a unui nou cabinet.
Dorin Recean îi succede Nataliei Gavriliţa, care, la începutul zilei, a declarat că „a sosit momentul să îşi anunţe demisia”. Premierul prooccidental a adăugat că nimeni nu se aştepta ca guvernul său, ales în vara anului 2021, „să aibă de gestionat atâtea crize provocate de agresiunea rusă în Ucraina”.
Demisia Nataliei Gavriliţa a venit pe fondul unei serii de crize ce au cuprins mica naţiune de 2,6 milioane de locuitori de când Rusia a invadat Ucraina, crize care au dus la prăbuşirea guvernului moldovean. Extrem de dependentă de Rusia, Moldova a suferit o reducere drastică a livrărilor de la gigantul Gazprom după invazia rusă. De asemenea, a suferit întreruperi masive de energie electrică în urma loviturilor ruseşti asupra unor situri energetice ucrainene. Ţara a denunţat, de asemenea, „încercările de destabilizare” ale Rusiei.
Maia Sandu a acuzat Moscova că se află în spatele traficului de arme, de bunuri şi fiinţe umane sau că finanţează demonstraţii antiguvernamentale, făcând referire la un „război hibrid”. Joi, serviciile de informaţii au confirmat rapoartele de la Kiev potrivit cărora Moscova plănuieşte să răstoarne guvernul pro-european de la Chişinău, scrie cotidianul francez Le Monde.