Președintele SUA, Donald Trump, a lansat o inițiativă diplomatică controversată – „Board of Peace” („Consiliul pentru Pace”) – prin care invită zeci de lideri mondiali să se implice în soluționarea conflictelor globale.
Demersul, prezentat de Casa Albă drept complementar eforturilor internaționale existente, riscă însă să afecteze rolul Organizația Națiunilor Unite, avertizează diplomați citați de Reuters.
În timp ce unii aliați tradiționali ai Washingtonului au reacționat cu prudență sau au refuzat invitația, alte state – inclusiv țări cu relații istoric tensionat cu SUA, precum Belarus – au acceptat să se alăture inițiativei.
Ce este „Consiliul pentru Pace” propus de Trump
Donald Trump a vorbit pentru prima dată despre Consiliul pentru Pace în septembrie anul trecut, odată cu prezentarea planului său de a pune capăt războiului din Gaza. Ulterior, el a precizat că mandatul Consiliului va depăși conflictul din Gaza și va viza și alte crize internaționale.
Potrivit unei copii a proiectului de statut consultate de Reuters, Trump va fi primul președinte al Consiliului, instituție care va avea ca obiectiv „promovarea păcii la nivel global și rezolvarea conflictelor”.
Statele membre ar urma să aibă mandate de trei ani, cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru finanțarea activităților Consiliului, sumă care le-ar conferi statutul de membri permanenți.
Casa Albă i-a anunțat deja ca membri ai consiliului executiv fondator pe secretarul de stat Marco Rubio, trimisul special al lui Trump Steve Witkoff, fostul premier britanic Tony Blair și pe ginerele președintelui american, Jared Kushner.
Cine a acceptat invitația până acum
Un oficial de rang înalt al Casei Albe a declarat că 35 de lideri mondiali au acceptat până în prezent invitația, dintr-un total de aproximativ 50.
Printre statele care s-au alăturat se numără mai mulți aliați din Orientul Mijlociu: Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar și Egipt.
Au acceptat, de asemenea, Turcia și Ungaria, ambele membre NATO, ai căror lideri au cultivat relații personale apropiate cu Trump. Li se alătură Maroc, Pakistan, Indonezia, Kosovo, Uzbekistan, Kazahstan, Paraguay și Vietnam.
Armenia și Azerbaidjan au confirmat și ele participarea, după ce, în august anul trecut, au ajuns la un acord de pace mediat de SUA, în urma unor discuții purtate cu Trump la Casa Albă.
Un caz mai controversat este cel al Belarusului. Președintele Aleksandr Lukașenko, izolat mult timp de Occident din cauza situației drepturilor omului și a sprijinului acordat Rusiei în războiul din Ucraina, a acceptat invitația, pe fondul unei apropieri mai largi între Washington și Minsk.
Rusia și China, prudente față de inițiativă
Rusia nu a anunțat oficial dacă va adera la Consiliu. Președintele Vladimir Putin a declarat că a cerut Ministerului de Externe să analizeze propunerea, în timp ce Donald Trump a afirmat, miercuri, la Davos, că Moscova ar fi acceptat să se alăture inițiativei.
Nici China nu a făcut un anunț public. Ambele state sunt membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, cu drept de veto, ceea ce le face prudente față de inițiative care ar putea fi percepute ca subminând rolul organismului mondial.
Trump a respins temerile că inițiativa sa ar dori să înlocuiască ONU, afirmând: „Cred că trebuie lăsat ONU să continue, deoarece potențialul său este foarte mare”.
Cine a refuzat sau ezită să se alăture
Inițiativa apare într-un context de tensiuni transatlantice legate de Groenlanda, tarife și alte dosare sensibile, iar reacțiile unor aliați apropiați ai SUA au fost rezervate.
Norvegia și Suedia au refuzat invitația. În Italia, ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a spus că aderarea este problematică, iar cotidianul Il Corriere della Sera a scris că participarea la un astfel de organism ar putea încălca Constituția.
Franța intenționează să refuze, potrivit unei surse apropiate președintelui Emmanuel Macron, reacție care l-a determinat pe Trump să amenințe cu tarife de 200% pentru vinurile și șampaniile franceze.
Canada a acceptat „în principiu”, dar spune că detaliile sunt încă în discuție.
Alte state-cheie, precum Marea Britanie, Germania și Japonia, nu au anunțat o poziție clară. Germania a precizat însă că Friedrich Merz nu va participa la ceremonia de constituire a Consiliului de la Davos.
Ucraina analizează invitația, dar președintele Volodimir Zelenski a spus că îi este greu să își imagineze participarea într-un consiliu alături de Rusia, după patru ani de război.
Și România a primit o invitație oficială de a deveni membru al „Consiliului pentru Pace”. Președintele Nicușor Dan a anunțat că analizează conținutul și implicațiile Cartei pe baza căreia urmează să funcționeze Consiliul pentru Pace. După consultarea cu partenerii din UE, Dan va anunța dacă România va fi membru temporar sau dacă va refuza oferta.
Ce puteri va avea, în fapt, Consiliul Păcii
În noiembrie, Consiliul de Securitate al ONU a mandatat Consiliul pentru Pace, dar doar până în 2027 și exclusiv pentru dosarul Gaza. Rezoluția a salutat crearea acestuia ca administrație de tranziție „care va stabili cadrul și va coordona finanțarea pentru reconstrucția Gazei”, în acord cu planul de pace al lui Trump.
Documentul autorizează și desfășurarea unei forțe internaționale temporare de stabilizare, cu obligația ca Consiliul să raporteze la fiecare șase luni Consiliului de Securitate al ONU.
În afara Gazei, rămâne neclar ce autoritate juridică va avea Consiliul și cum va coopera cu ONU și alte organizații internaționale. Statutul prevede însă că președintele său, Donald Trump, va avea puteri executive extinse, inclusiv drept de veto și posibilitatea de a revoca membri, în anumite condiții.
Conform documentului, Consiliul va îndeplini „funcții de consolidare a păcii în conformitate cu dreptul internațional”.