Bulgaria a adoptat oficial moneda euro de la 1 ianuarie 2026, devenind a 21-a țară din zona euro, la aproape 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană.
Trecerea la moneda unică are efecte imediate pentru populație și companii, dar se produce într-un context intern complicat, marcat de instabilitate politică și neîncredere publică.
Ce se schimbă concret
Bulgaria a renunțat la leva, moneda națională introdusă la sfârșitul secolului al XIX-lea, în favoarea euro, la un curs fix de conversie de 1 euro = 1,95583 leva, stabilit încă din 2006.
În luna ianuarie, plățile vor putea fi făcute atât în leva, cât și în euro, însă restul va fi dat în euro, ceea ce pune presiune pe comercianți și pe aprovizionarea cu numerar.
După perioada de tranziție, euro va deveni singura monedă acceptată.
Prețurile sunt afișate dublu, în leva și euro, iar autoritățile au promis controale pentru a preveni scumpirile artificiale prin rotunjiri.
Temerea majoră a populației este că produse care costau „4 leva” vor ajunge rapid la „4 euro”, fără o ajustare reală a veniturilor.
În noaptea de Anul Nou, băncile au avertizat asupra posibilelor sincope temporare la plățile cu cardul și retragerile de numerar, din cauza actualizării sistemelor informatice. Comercianții au fost nevoiți să-și adapteze rapid casele de marcat, POS-urile și sistemele de facturare.
De ce mizează UE pe aderarea Bulgariei la euro
Pentru Bruxelles, adoptarea euro de către Bulgaria este un pas strategic. Țara, cu aproximativ 6,5 milioane de locuitori, este cea mai săracă din UE, iar liderii europeni speră că moneda unică va stimula investițiile, va facilita comerțul și va consolida orientarea pro-occidentală a Sofiei.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că euro va aduce „beneficii concrete pentru cetățeni și întreprinderi”, iar comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a subliniat importanța integrării într-un context geopolitic marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
O societate divizată și un context politic fragil
În Bulgaria, însă, consensul lipsește. Sondajele arată o societate aproape egal împărțită între susținătorii și opozanții euro. Manifestații de stradă și tensiuni în parlament au însoțit procesul de aderare, iar președintele Rumen Radev a criticat lipsa unui referendum pe această temă, invocând ruptura dintre clasa politică și populație.
Instabilitatea politică agravează temerile: Bulgaria a organizat șapte alegeri parlamentare în ultimii ani, iar guvernele s-au succedat rapid, pe fondul scandalurilor de corupție și al protestelor.
La acestea se adaugă temerile privind inflația. Prețurile alimentelor crescuseră deja înainte de adoptarea euro, iar pensionarii și locuitorii din zonele rurale se tem că orice scumpire va avea un impact disproporționat asupra veniturilor lor.
Miza mai largă
Opoziția față de euro a fost amplificată și de discursuri pro-ruse și campanii de dezinformare, în condițiile în care regiunea Mării Negre și Balcanii rămân un spațiu de competiție geopolitică intensă.
Pentru autoritățile bulgare și europene, miza este clară: dacă tranziția va fi gestionată corect, euro poate deveni un factor de stabilitate și modernizare. Dacă nu, riscul este adâncirea neîncrederii publice și transformarea monedei unice într-un nou simbol al fracturii dintre stat și cetățeni.