În războiul din Ucraina, ambele părți aflate în conflict se acuză reciproc că plănuiesc utilizarea de „bombe murdare”. Însă care sunt urmările utilizării acestor arme și cine le folosește?
Așa-numitele bombe murdare sunt, cel puțin deocamdată, o parte a bătăliei propagandistice. Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a acuzat Ucraina că ar vrea să utilizeze ”bombe murdare” iar apoi să dea vina pe forțele armate rusești. În acest fel, spune Moscova, ucrainenii ar încerca discreditarea conducerii ruse.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și mai multe guverne occidentale au respins cu fermitate acuzația. Perspectiva Kievului este inversă: nu Ucraina, ci Rusia însăși ar pune la cale atacuri murdare, a arătat liderul ucrainean.
”Bombele murdare" sunt arme convenționale, echipate cu material radioactiv, cum ar fi cel utilizat în radioterapie, în conservarea alimentelor sau pentru testarea materialelor în industrie în condiții controlate.
"Bombele murdare" nu sunt bombe nucleare
"Nu este vorba de o bombă atomică", subliniază Wolfgang Richter, colonel în retragere în cadrul forțelor armate germane și membru al grupului de cercetare în domeniul politicii de securitate din cadrul Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de securitate (SWP), într-un interviu acordat DW.
"Aceasta înseamnă că nu sunt declanșate reacții nucleare în lanț, care să elibereze apoi forțe explozive enorme". Utilizarea acestor bombe, explică expertul, nu produce valuri letale de căldură, de presiune și de aspirație pe scară largă ori radiații neutronice extrem de periculoase, care pot fi transportate de vânt și de ploaie la distanțe mari.
Prin urmare, pericolul imediat al unei bombe murdare îl depășește cu greu pe cel al încărcăturii explozive în sine, spune cercetătorul. Pe termen lung însă, radiațiile sunt dăunătoare cel puțin pentru sănătate și, în funcție de cantitatea de radiații absorbită de o persoană, pot fi chiar fatale. În funcție de mărimea exploziei și de intensitatea radioactivității, regiuni relativ mari ar putea deveni nelocuibile pentru o anumită perioadă de timp.
Frica reprimată de teroarea radioactivă
Deși bombele murdare nu sunt o noutate, ele au fost tratate până acum în primul rând ca o amenințare teroristă. În 2003, ofițerii de poliție din Tbilisi și Bangkok au confiscat, în succesiune rapidă, două transporturi ilegale de cesiu și stronțiu radioactiv, care ar fi putut fi folosite, între altele, la asamblarea unei bombe murdare pentru mașini.
Un astfel de dispozitiv exploziv, scria la acea vreme Gebhard Geiger, cercetător asociat al Grupului de Cercetare pentru Politici de Securitate al SWP, ar fi necesitat o evacuare pe scară largă într-o zonă dens populată și un efort de curățare care ar fi costat miliarde de dolari.
În septembrie 2016, avocatul și jurnalistul american Steven Brill a abordat această problemă în articolul său de copertă principală -"Are We Any Safer" (Suntem mai în siguranță?) - publicat în revista politică americană "The Atlantic", cu ocazia celei de-a 15-a comemorări a atacurilor de la 11 septembrie 2001. Potrivit lui Brill, numai în 2013 și 2014 au fost relatate 325 de cazuri de pierderi sau furturi de materiale radioactive. Aceasta fără a lua în calcul pierderile nedescoperite sau tăinuite. Potrivit lui Brill, factorul politic nu acordă atenția cuvenită acestui pericol.
Este efectul psihologic mai puternic decât cel fizic?
Un atac cu bombă murdară în centrul orașului Washington, de tipul celei pe care probabil ar utiliza-o teroriștii, ar putea contamina radioactiv 40 de blocuri. Iar costurile decontaminării s-ar ridica la miliarde de dolari americani.
Cu toate acestea, chiar și fără evacuări, estimările experților sugerează că nu ar muri mai mult de 50 de persoane din cauza radiațiilor, explică Brill. "Vorbim așadar despre un număr de victime care ar putea fi probabil compensat de o campanie antitabac în una sau două clădiri de birouri din Washington", scrie expertul. În consecință, cel mai mare pericol al unui astfel de atac terorist ar putea fi panica pe care o provoacă. Recomandarea lui este ca decidenții politici să explice populației cum stau lucrurile, pentru a preveni teroarea amenințării.
Bombe radioactive comparabile cu accidentul reactorului de la Cernobîl
Pe de altă parte, o bombă murdară de concepție militară ar putea avea efecte incomparabil mai severe. "Ne putem gândi la acest fenomen ca la o eliberare de radiații în cazul unui accident la o centrală nucleară. Un exemplu ar fi Cernobîlul”, spune Richter, cercetător la SWP.
În 1986, la unul dintre reactoarele centralei nucleare de la Cernobîl s-a produs un accident. De atunci, în jurul locului catastrofei a fost instituită o zonă de excludere de 30 de kilometri.
Atacul cu bombă murdară ar fi "absurd"
Fostul colonel al Bundeswehr atrage atenția că este puțin probabil ca Rusia să planifice ea însăși un astfel de atac, din mai multe motive. În primul rând, un atare gest ar contrazice mobilizarea. "Rusia mizează pe intensificarea războiului cu mijloace convenționale”, spune expertul.
În al doilea rând, ar exista pericolul ca vântul să poarte radiațiile radioactive în direcția propriilor trupe rusești. Iar în al treilea rând, detonarea ar contamina pe termen lung zone și părți ale populației pe care Kremlinul le atribuie Rusiei: "Pe acest fundal consider că utilizarea unei astfel de bombe nu este doar iresponsabilă, ci și destul de absurdă", spune fostul colonel.
Richter identifică un pericol real de escaladare mai degrabă în speculațiile - ventilate de ambele tabere - privind utilizarea bombelor murdare. "Ucraina a vorbit deja și despre un atac preventiv împotriva unei eventuale acțiuni nucleare a Rusiei".
Autor: Jan D. Walter