Luptele dintre armeni şi azeri s-au intensificat sâmbătă pe cea mai mare parte a frontului din Nagorno-Karabah, Armenia recunoscând pierderi importante în rândul separatiştilor.
Armenia se confruntă cu „poate cel mai decisiv moment din istoria sa”, a declarat sâmbătă premierul Nikol Paşinian într-o intervenţie televizată.
O rugăciune naţională pentru Nagorno-Karabah şi apărătorii săi a avut loc sâmbătă seara în toate bisericile din Armenia şi din diaspora, transmite AFP.
În a şaptea zi de ostilităţi din enclava pe care Azerbaidjan încearcă să o recucerească, Ministerul armean al Apărării a asigurat că trupele separatiste au respins un atac masiv. Luptătorii din Nagorno-Karabah „au distrus o mare grupare militară”, a anunţat o purtătoare de cuvânt a armatei, Şuşan Stepanian.
Erevanul a anunţat oficial moartea altor 51 de soldaţi din armata enclavei, bilanţul oficial al confruntărilor depăşind 240 de morţi.
Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH) a anunţat uciderea a cel puţin 64 de luptători sirieni pro-turci pe acest teritoriu revendicat de azeri de la începutul luptelor.
ONG-ul susţine că 1.200 de sirieni care luptaseră împotriva regimului lui Bashar al-Assad au fost trimişi de Turcia pentru a lupta alături de forţele azere împotriva separatiştilor din Nagorno-Karabah.
La rândul său, Azerbaidjanul a anunţat că a recucerit satul Madaguiz, ceea ce îi permite să controleze drumul ce leagă Armenia de Karabah.
Ministrul Apărării armean anunță "lupte grele" în Nagorno-Karabah. Trei avioane de vânătoare azere ar fi fost doborâte
Noi explozii au afectat sâmbătă Stepanakert, capitala acestui teritoriu separatist survolat în mod regulat de dronele azere şi vizată, în premieră vineri, de un foc de artilerie grea. Sirenele ambulanţelor care se îndreptau către Stepanakert au răsunat seara în munţii caucazieni, potrivit unui jurnalist AFP.
În Armenia, pe drumul ce duce de la Erevan la Goris, o localitate care se învecinează cu Nagorno Karabah, voluntari, cetăţeni obişnuiţi la volanul maşinilor personale, se îndreptau către zona de luptă pentru a evacua familiile de armeni care au fugit din calea bombardamentelor.
De ce e război în Nagorno-Karabah
Nagorno-Karabah, enclavă populată în cea mai mare parte de armeni, s-a desprins din Azerbaidjan după căderea URSS, ducând la un război, la începutul anilor 1990, care s-a soldat cu 30.000 de morţi.
Frontul a fost aproape îngheţat de atunci, în pofida ciocnirilor regulate.
Preşedintele teritoriului separatist, Arayik Harutiunian, care sâmbătă şi-a anunţat plecarea pe front pentru a lupta alături de trupele sale, a declarat că a început "bătălia finală" pentru Nagorno-Karabah.
Preşedintele azer Ilham Aliev a insistat asupra retragerii forţelor armene din "teritoriile ocupate". "Vom lua înapoi teritoriile noastre, este dreptul nostru legitim şi obiectivul nostru istoric", a spus el într-un interviu acordat postului de televiziune Al Jazeera.
De la începerea ostilităţilor pe 27 septembrie, bilanţurile parţiale au raportat 242 de morţi: 209 de soldaţi din Karabah, 14 civili armeni şi 19 civili azeri. Baku nu a comunicat pierderile sale militare.
Bilanţul real ar putea fi mult mai mare, Erevanul susţinând că 3.000 de soldaţi azeri au fost ucişi, în timp ce Baku susţine că a ucis 2.300 de soldaţi armeni.
Ambele părţi au ignorat în mare măsură apelurile comunităţii internaţionale de a pune capăt violenţelor. Rusia, SUA şi Franţa, cele trei ţări implicate în medierea acestui conflict sub egida OSCE, au cerut, de asemenea, încetarea focului.
Vecin cu Armenia şi Azerbaidjan, Iranul a avertizat sâmbătă împotriva oricărei "intruziuni" pe teritoriul său după ce câteva sate iraniene de-a lungul frontierei au fost atinse de tiruri de mortieră.
Un alt aspect care stârneşte îngrijorare este desfăşurarea de luptători pro-turci din Siria în sprijinul trupelor azere. Ankara este un aliat al autorităţilor din Baku, iar preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut la rândul său insistent plecarea trupelor armene din Nagorno-Karabah. Sâmbătă, preşedintele azer Ilham Aliev a mulţumit omologul turc şi "poporului turc frate" pentru acest sprijin într-o scrisoare dată publicităţii de preşedinţia azeră.
Autorităţile de la Baku au dat asigurări că niciun soldat străin nu luptă alături de trupele sale. "Azerbaidjanul nu are nevoie", a declarat sâmbătă viceministrul de externe azer Fariz Rzayev.
Anterior, preşedintele francez Emmanuel Macron a susţinut că 300 de luptători jihadişti au părăsit Siria pentru a se alătura forţelor militare azere.
Citeşte mai multe despre războiul pentru Nagorno-Karabah:
