România a fost expusă, în ultimii doi ani, unor „forme tot mai sofisticate de atac hibrid”, iar sistemul judiciar a traversat una dintre cele mai complexe etape din evoluția sa postdecembristă, marcată de vulnerabilități interne și provocări externe „poate fără precedent”.
Sunt concluziile prezentate marți de procurorul general Alex Florența, la bilanțul Ministerului Public.
„Campanii de dezinformare” și polarizare socială
Procurorul general a avertizat că România s-a confruntat cu atacuri hibride care au vizat direct încrederea în instituțiile fundamentale ale statului.
„În ultimii doi ani, România a fost expusă unor forme tot mai sofisticate de atac hibrid: Campanii de dezinformare, manipulare coordonată în mediul online, tentative de subminare a încrederii în instituţiile fundamentale ale statului. Aceste tehnici nu sunt însă întâmplătoare. Ele exploatează vulnerabilităţi reale sau percepute ca atare, speculează nemulţumiri sociale latente şi amplifică emoţii colective pentru a genera polarizare şi neîncredere”, a declarat Alex Florenţa.
El a subliniat că, în acest context, sistemul judiciar a fost supus unor presiuni semnificative.
„În ultimul an, sistemul judiciar a fost supus unor presiuni semnificative, unele legitime, altele deliberate, uneori parte a unor campanii de delegitimare menite să slăbească încrederea publică în instituţiile judiciare. Critica este firească într-o democraţie, este chiar necesară. Dar atunci când critica generează neîncredere sistematică, când cazuri individuale sunt transformate în generalizări asupra întregului sistem, iar dialogul public este înlocuit de suspiciune permanentă, riscul nu mai este doar pentru o instituţie în parte, riscul este pentru însăşi funcţionarea statului de drept”, a afirmat procurorul general.
2023–2026, „una dintre cele mai complexe etape” pentru Ministerul Public
Alex Florența a descris perioada mandatului său drept una dintre cele mai dificile din istoria recentă a instituției.
„Perioada 2023-2026 a reprezentat pentru Ministerul Public una dintre cele mai complexe etape din evoluţia sa postdecembristă, caracterizată de suprapunerea unor vulnerabilităţi structurale interne, cu provocări externe, poate fără precedent”, a declarat el.
În 2023, Parchetul de pe lângă Înalta Curte se confrunta, potrivit acestuia, cu „o criză profundă de funcţionare”, generată de un deficit istoric de personal, o organizare rigidă și depășită și lipsa unei reglementări interne adaptate realităților operaționale.
Reorganizare, digitalizare și specializare
Mandatul 2023–2026 a fost orientat, spune Florența, spre stabilizare instituțională și modernizare.
„Măsurile au vizat, în mod integrat, gestionarea crizei de personal şi a volumului excesiv de dosare, reorganizarea structurală a Parchetului General şi a parchetelor de pe lângă judecătorii, precum şi a mecanismelor de coordonare pe vertical a Ministerului Public. Nu în ultimul rând dezvoltarea unui cadru normativ intern coerent, creşterea gradului de specializare în investigarea infracţionalităţii complexe şi implementarea unui amplu program de digitalizare”, a transmis procurorul general.
El a susținut că rezultatele confirmă direcțiile asumate. „Stoparea creşterii stocului de dosare pentru prima dată în ultimul deceniu, creşterea operativităţii în soluţionarea cauzelor, îmbunătăţirea constantă a indicatorilor de calitate a actului de urmărire penală, scăderea ratei achitărilor la un minim istoric, creşterea capacităţii de recuperare a produsului infracţional şi finalizarea unor cauze de o complexitate deosebită demonstrează, practic, consolidarea funcţională a Ministerului Public”, a spus Florența.
Reacție la extremism și influențarea proceselor democratice
Șeful Ministerului Public a mai arătat că instituția a fost nevoită să se adapteze la noile tipuri de infracționalitate.
„Fenomene precum ameninţările hibride, tentativele de influenţare a proceselor democratice, creşterea extremismului şi a discursului instigator la ură au impus o reacţie instituţională fermă, coordonată şi profesionistă, care a fost posibilă tocmai datorită măsurilor structurale adoptate în perioada 2023-2025”, a afirmat Alex Florenţa.
El a explicat că Parchetul General funcționa anterior pe baza unei organigrame învechite, iar procurorii instrumentau cauze din toate domeniile, indiferent de gradul de complexitate. Adoptarea unui nou regulament de ordine interioară a permis reorganizarea pe criterii de specializare și prioritizarea domeniilor de acțiune.