Vladimir Putin le-a dat sâmbătă liderilor africani care încearcă să medieze o pace în războiul din Ucraina o listă de motive pentru care crede că multe dintre propunerile lor sunt greşite, ducând și mai mult în derizoriu un plan deja respins în mare parte de Kiev.
Într-o analiză Reuters, se arată că liderii africani căutau să ajungă la un acord asupra unei serii de „măsuri de consolidare a încrederii”, chiar şi în condiţiile în care Kievul a început săptămâna trecută o contraofensivă pentru a alunga forţele ruseşti din teritoriile din sudul şi estul Ucrainei pe care le ocupă.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat vineri, după întâlnirea cu aceştia la Kiev, că o condiţie pentru discuţiile de pace este ca Moscova să-şi retragă forţele de pe teritoriul ucrainean ocupat, lucru despre care Rusia spune că nu este negociabil.
Putin a deschis discuţiile de sâmbătă cu reprezentanţii Senegalului, Egiptului, Zambiei, Ugandei, Republicii Congo, Comorelor şi Africii de Sud într-un palat de lângă Sankt Petersburg, subliniind angajamentul Rusiei faţă de continentul african.
Însă, după prezentările preşedinţilor din Comore, Senegal şi Africa de Sud, Putin a intervenit pentru a contesta ipotezele planului - care se bazează pe acceptarea frontierelor recunoscute la nivel internaţional - înainte ca runda de declaraţii să meargă mai departe.
Demonizarea Occidentului
Putin şi-a reiterat poziţia conform căreia Ucraina şi aliaţii săi occidentali au declanşat conflictul cu mult înainte ca Rusia să-şi trimită forţele armate peste graniţă, în februarie anul trecut.
El a declarat că Occidentul, şi nu Rusia, este responsabil pentru creşterea bruscă a preţurilor mondiale la alimente, la începutul anului trecut, care a afectat în special Africa. A mai spus delegaţiei că exporturile de cereale ucrainene din porturile din Marea Neagră, pe care Rusia le-a permis în ultimul an, nu au contribuit deloc la atenuarea dificultăţilor Africii legate de preţurile ridicate ale alimentelor, deoarece aceste exporturi au mers în mare parte către ţările bogate.
Şi a mai spus că Rusia nu a refuzat niciodată discuţiile cu partea ucraineană, care au fost blocate de Kiev. Cu toate acestea, Moscova a declarat în repetate rânduri că orice pace trebuie să permită "noi realităţi", ceea ce înseamnă anexarea celor cinci provincii ucrainene, dintre care patru sunt doar parţial controlate de Moscova - o linie roşie pentru Kiev.
Respingerea păcii
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat, în remarci televizate, că Moscova împărtăşeşte "principalele abordări" ale planului african, dar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost citat de agenţiile de presă ruseşti spunând că acesta este "dificil de realizat".
Peskov a declarat că Putin s-a arătat interesat de plan, ale cărui 10 puncte au fost expuse de preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa în prezentarea sa, iar Rusia va continua dialogul cu ţările africane.
Lavrov a ţinut să precizeze că liderii africani nu i-au adus liderului de la Kremlin niciun mesaj din partea lui Zelenski.
Putin a mai declarat că Moscova este "deschisă la un dialog constructiv cu oricine doreşte să instaureze pacea pe baza principiilor de corectitudine şi de recunoaştere a intereselor legitime ale părţilor".
Nu s-a spus nimic deocamdată despre discuţiile bilaterale pe care Ramaphosa, gazda unui summit din august la care participă Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, a declarat că le va avea cu Putin. De când Curtea Penală Internaţională l-a pus sub acuzare pe Putin, în martie, pentru crime de război - pe care acesta le respinge - Africa de Sud, ca membru al curţii, se află în situaţia ciudată de a fi obligată să îl aresteze dacă acesta pune piciorul acolo.