Norvegienii merg la vot, luni, în a doua zi a alegerilor parlamentare, după o campanie electorală neobișnuit de strânsă și polarizată, dominată de nivelul de trai, impozitele pe avere, investițiile fondurilor petroliere în Israel și relațiile cu administrația Trump.
Sprijinul pentru partidul populist de dreapta Progres, condus de Sylvi Listhaug, a crescut, tendință pe care unii observatori au etichetat-o drept „Maga-ficarea” politicii norvegiene. În cazul unei victorii a dreptei, Listhaug ar putea deveni prim-ministru.
Însă, potrivit sondajelor de opinie, cel mai probabil rezultat este o victorie la limită pentru centru-stânga, ceea ce ar însemna rămânerea la putere a guvernului minoritar laburist condus de Jonas Gahr Støre, prim-ministru din 2021, cu fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, unul dintre cei mai populari politicieni ai Norvegiei, în funcția de ministru al Finanțelor, relatează The Guardian.
Dacă, însă, laburiștii vor câștiga, aceștia s-ar putea confrunta cu negocieri prelungite cu partidele mai mici de stânga, în special în ceea ce privește investițiile fondurilor petroliere în Israel, o temă intens dezbătută în ultimele săptămâni.
Alegeri mai polarizate și pline de suspans
Shazia Majid, jurnalistă și comentatoare pentru ziarul norvegian VG, a declarat că aceste alegeri au fost, în mod neașteptat, "pline de suspans" și mult mai polarizate decât de obicei.
"Au fost cu adevărat alegeri turbulente, cu o mulțime de răsturnări de situație neașteptate. Norvegienii așteaptă rezultatele cu sufletul la gură", a spus ea.
"Diviziunea de clasă și de gen, care a determinat mulți tineri să voteze pentru dreapta, a fost un factor mobilizator la ambele capete ale spectrului politic. Pentru partidele de stânga, războiul din Gaza a fost o temă importantă, în special pentru norvegienii de origine imigrantă și pentru tinerii alegători", a explicat Majid, menționând acuzații de minciuni și dezinformare din partea liderilor partidelor.
Cu toate acestea, Partidul Conservator pare să fi pierdut un sprijin considerabil în favoarea Partidului Progresist, iar Partidul Verde a avut o creștere neașteptată, scrie ziarul britanic.
Johannes Bergh, directorul de cercetare și investigatorul principal la programul național norvegian de studii electorale din cadrul Institutului pentru Cercetări Sociale, a declarat că printre principalele probleme care au marcat campania electorală s-au numărat prețurile la alimente și energie, impozitele pe avere, asistența medicală și, în mod neobișnuit pentru alegerile norvegiene, care tind să fie axate pe probleme interne, politica de comerț cu SUA.
Fostul șef al NATO i-a salvat pe laburiști
Acum un an, a spus el, părea că Partidul Laburist va pierde aceste alegeri. Însă factori precum numirea lui Stoltenberg și succesul întâlnirii prim-ministrului de la Casa Albă pe tema comerțului au schimbat soarta alegerilor.
"Există un sentiment puternic că au făcut o treabă bună (în ceea ce privește relațiile cu SUA)", a spus Bergh.
Totuși, avem și o creștere a sprijinului pentru dreapta, a menționat el: "Se pare că există două tendințe opuse în politica norvegiană. Una este un val de dreapta, în special în rândul tinerilor, și sprijinul pentru guvernul aflat în funcție."
Peter Egge Langsæther, profesor asistent de științe politice la Universitatea din Oslo, a declarat că revenirea lui Stoltenberg în politica norvegiană, iarna trecută, s-a dovedit a fi esențială pentru Partidul Laburist.
"Având în vedere turbulențele internaționale tot mai mari care au urmat alegerii lui Donald Trump, tarifele vamale și diverse conflicte internaționale, revenirea lui Stoltenberg a fost binevenită de mulți și a contribuit la o creștere bruscă și dramatică de 10 puncte procentuale pentru Partidul Laburist în decurs de o lună sau două", a spus el.
O cursă strânsă, cu rezultat incert
Deși campania a început cu un scandal privind investițiile fondurilor petroliere în Israel, o potențială încălcare a propriilor principii etice, Langsæther nu se așteaptă ca aceasta să aibă un impact major asupra rezultatului alegerilor.
"Cele mai recente sondaje indică o cursă strânsă, cu stânga ușor în avantaj", a adăugat el. "Cu toate acestea, este oarecum dificil de prezis, având în vedere ponderea mare de voturi deja exprimate și fluctuațiile sondajelor pe parcursul campaniei. Dacă stânga câștigă, cel mai probabil rezultat este o continuare a guvernului minoritar laburist cu sprijin parlamentar din partea mai multor partide mai mici de stânga", a spus el.
Ce arată ultimele sondaje:
"Ambele blocuri au partide care obțin voturi aproape de pragul de 4% (Partidul Verde la stânga, iar Partidul Popular Creștin și Partidul Liberal la dreapta), ceea ce înseamnă că rezultatul alegerilor va depinde de care dintre aceste partide depășește pragul. Această situație a declanșat votul tactic, sporind incertitudinea", a declarat Henning Finseraas, profesor de sociologie și politică la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie.
În Norvegia sunt patru milioane de alegători, iar prezența la vot la alegeri este relativ mare – de obicei între 75 și 80%. De altfel, aceste alegeri care au început duminică au înregistrat un număr record de voturi anticipate.
Rezultatul scrutinului e așteptat luni seară târziu.
T.D.