Un grup de 17 copii a revenit în Ucraina, cu ajutorul unui ONG, din ”deportarea” din Rusia sau din teritorii ucrainene ocupate. Asociaţia a reuşit să organizeze, pentru prima oară, o întoarcere în grup în Ucraina, la cererea unor părinţi disperaţi, care nu au reuşit să-şi recupereze singuri copiii.
AFP relatează momentele în care copiii coboară din autobuz și își întâlnesc rudele.
La Kiev, la coborârea dintr-un autobuz, un băiat în vârstă de zece ani sare în braţele tatălui său. Denîs Zaporojcenko nu şi-a mai văzut fiul - şi nici cele două fiice, care se află şi ele în autobuz - de şase luni şi jumătate.
Bărbatul povestește că locuiau cu toţii în Herson, în sudul ocupat al Ucrainei, atunci când au fost despărţiţi, la 7 octombrie, cu o lună înainte de recucerirea oraşului de către forţe ucrainene.
Lupte teribile se anunţau la Herson, în cadrul contraofensivei ucrainene, iar Zaporojcenko spune că a acceptat să-şi trimită copii departe de război, în ”tabere de vacanţă” mai la sud, în Crimeea anexată.
Oficiali ruşi de la şcoala unde erau înscriși copiii săi ”au promis să-i trimită o săptămână sau două în această tabără”, spune el. ”Însă atunci când ne-am dat seama că nu ar fi trebuit să facem asta era prea târziu”.
El povestește că a putut să stea de vorbă cu cei trei copii la telefon în aceste luni lungi de despărţire.
Mai mulţi copii, intervievaţi de AFP, declară că nu au fost supuşi unor rele tratamente, însă povestesc despre o formă de educaţie politică menită să-i convertească la discursul Kremlinului.
”Dacă nu cântai imnul naţional (rus), ei te obligau să scrii note explicative. Iar de Anul Nou ne-au arătat (discursul preşedintelui rus Vladimir) Putin”, povesteşte Taisia Volînska, originară din Herson.
Iana Zaporojcenko, fiica în vârstă de 11 ani a lui Denîs, spune că erau ”multe inspecţii” ale unor oficiali ruşi în tabără. ”Ne cereau să cântăm şi să dansăm, atunci când erau inspecţii”, spune Iana.
Inesa Vertoş, în vârstă de 43 de ani, care l-a aşteptat pe fiul ei ”zi de zi”, spune că l-a regăsit ”mai serios”. ”Mă priveşte şi-mi spune «mamă, nu vreau să-ţi povestesc, nu vei mai dormi noaptea»”, spune ea.
Mîroslava Harcenko, o juristă la ONG-ul Save Ukraine, care a organizat repatrierea acestor 17 copii, afirmă că autorităţile ruse au folosit ”intimidarea, manipularea şi şantajul” pentru a pune mâna pe copii.
”Ei le spun (părinţilor) că au la dispoziţie oră să se gândească şi că dacă vin ucrainenii, aceştia vor aduce mercenari americani care «vă vor bate şi viola, iar asta este singura voastră şansă de a vă salva copiii»”.
Fără ajutorul organizaţiilor guvernamentale sau internaţionale şi în lipsa unui acord diplomatic între Kiev şi Moscova, ONG-ul este nevoit să se plieze unor proceduri administrative implementate de către ruşi în vederea fiecărei repatrieri.
Asociaţia a închiriat autobuzul, a luat la bord unele mame şi a făcut un ocol lung - prin Polonia, Belarus, Rusia şi apoi Crimeea, din cauza lipsei autorizaţiei de a trece linia frontului, în sudul Ucrainei.
Potrivit unor date oficiale de joi ale Parchetului General ucrainean, 16.226 de copii au fost deportaţi de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februiarie 2022.
Ucraina consideră aceşti copii ca fiind ”răpiţi” de către ruşi, în timp ce Moscova susține că i-a ”salvat” de război şi că a creat proceduri pentru a-i reuni cu familiile.
Curtea Penală Internţaională a emis săptămâna trecută un mandat de arestare a lui Vladimir Putin, pe care-l acuză de ”crima de război de deportare ilegală” a unor minori.