Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarul rus pentru drepturile copilului Maria Lvova-Belova, care sunt acuzați de răpirea în masă de copii din Ucraina.
CPI a lansat anul trecut în februarie o investigație privind crimele de război, crimele împotriva umanității și genocidul în Ucraina.
Potrivit judecătorilor curții, există ”un temei rezonabil să credem că fiecare suspect poartă responsabilitatea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și de transfer ilegal al populației de pe teritoriile ocupate în Ucraina către Federația Rusă, în detrimentul copiilor ucraineni”, scrie The Guardian.
Primele relatări despre faptul că minorii ucraineni din teritoriile ocupate erau luați în Rusia și chiar adoptați de familii ruse au apărut încă din primăvara trecută. Rusia a pretins că acestea sunt misiuni umanitare pentru a salva copiii de război, însă Ucraina a acuzat-o de genocid și a numit aceste acțiuni o crimă de război.
Printre copiii care se presupune că au fost răpiți se află copiii luați din centrele de plasament din Ucraina, copii trimiși de părinți în ”tabere de vară” organizate de Rusia, din care nu s-au mai întors, copii ai căror părinți au fost arestați de ocupația rusă și copii rămași orfani din cauza războiului. S-a relatat și despre cazuri în care copiii au fost despărțiti de părinții lor în așa-numitele ”taberele de filtrare”.
Marea majoritate a acestor copii provin din regiunile ocupate din sudul și estul Ucrainei: Kerson, Harkiv, Zaporojie, Donețk și Luhansk, precum și dintr-o zonă restrânsă a regiunii Nicolaev.
Când vine vorba despre numărul copiilor luați din Ucraina, Rusia a recunoscut că are cel puțin 1.400 de copii pe care îi descrie ca fiind orfani, dar a mai spus că cel puțin 2.000 de copii au călătorit în Rusia fără însoțitor. În plus, câteva sute de copii din teritoriile ocupate au rămas în Rusia după ce au participat la niște tabere de ”reeducare” cu acordul părinților lor, însă nu mai fost trimiși înapoi ulterior.
Cel puțin 6.000 de copii au participat la niște tabere finanțate de Rusia, promovate ca o oportunitate pentru copii de a lua o pauză de la război, tabere descrise într-un studiu al Universității Yale ca ”tabere de reeducare”, însă câteva sute dintre ei nu au mai ajuns înapoi la familiile lor.
În ceea ce privește copiii ucraineni orfani, cel puțin 400 dintre ei au fost adoptați de familii ruse de la începutul invaziei, pe baza unor calcule bazate pe declarațiile statului rus. Potrivit Rusiei, alți 1.000 de copii așteaptă să fie adoptați.
Lvova-Belova a declarat că ea însăși a adoptat un copil de 15 ani din Mariupol.
Însă mulți dintre acești copii au rude în viață, care îi caută cu disperare, precizează The Guardian. În jur de 90% dintre copiii ucraineni aflați în grija statului la momentul invaziei erau ”orfani sociali”, ceea ce înseamnă că aveau rude, care nu erau însă capabile să aibă grijă de ei.
Moscova nu a oferit nume sau alte detalii despre copiii ucraineni orfani ajunși în Rusia, fiind dificil pentru Ucraina și pentru autoritățile internaționale să-i identifice sau să stabilească unde se află. În unele cazuri, rudele lor din Ucraina i-au identificat în imaginile video postate de presa de stat rusă și au cerut să fie înapoiați.
Convenția pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid a ONU interzice ”transferul forțat al copiilor unui grup către un alt grup”, iar convenția privind drepturile copiilor interzice ”transferul ilegal în afara țării și împiedicare reîntoarcerii în țară”. Nu se știe ce secțiune a dreptului internațional intenționează CPI să invoce în acest caz.
Pe plan intern, Rusia susține că salvează copiii ucraineni de război și, în plus, nu recunoaște jurisdicția CPI.
C.S.