Aeroportul Internațional Braşov-Ghimbav a atins, vineri, pragul de 200.000 de pasageri, moment de bilanţ în care conducerea instituţiei aeroportuare a anunţat că de la inaugurare s-au transportat, de asemenea, 100 de tone de mărfuri în regim cargo. Aeroportul are, însă, o problemă: lipsa unui restaurant.
Prioritatea principală pentru perioada următoare va fi extinderea platformei de îmbarcare şi aducerea de noi operatori aerieni pe aeroportul braşovean pentru a creşte numărul destinaţiilor, a declarat Adrian Veştea, preşedinte ales al Consiliului Judeţean Braşov.
"Contrar previziunilor scepticilor care au susţinut că nu se va zbura niciodată de la Braşov (…), iată, că, astăzi, Aeroportul Braşov este, în unele luni, chiar pe locul nouă dintre cele 17 aeroporturi pe care le are România. Astăzi, am atins cifra de 200.000 de pasageri şi am convingerea că, în următoarele luni, va fi pe un trend din ce în ce mai bun şi vom fi în primele şase - poate chiar cinci - aeroporturi pe care le are România.
Primul obiectiv este extinderea platformei şi vom face în aşa fel încât toate acele deficienţe cu care ne confruntăm la ora actuală să le rezolvăm. Voi da mai multă încredere companiilor aeriene şi îi voi asigura pe braşoveni că vom avea din ce în ce mai multe zboruri de pe aeroportul din Braşov", a declarat Veştea, care va reveni, din octombrie, în funcţia de preşedinte al CJ Braşov, forul tutelar al aeroportului braşovean.
Creşterea numărului de pasageri este principalul obiectiv pe termen lung al conducerii Aeroportului Braşov, deoarece, conform estimărilor specialiştilor, numai după atingerea unui prag de 700.000 de pasageri se poate vorbi despre atingerea unui "zero" în ce priveşte cheltuielile şi veniturile.
"Acel break even - în care veniturile să fie egale cu cheltuielile de funcţionare - îl estimez la atingerea pragului de 700.000 de pasageri ceea ce, în timp, ar însemna aproximativ patru ani. Dar, totul este legat de extinderea platformei. Doar cu cea actuală, care are numai patru locuri de parcare, acest interval de timp s-ar prelungi. Trebuie să găsim cea mai bună variantă şi o finanţare rapidă pentru ca, anul viitor, această platformă nouă să poată fi dată în funcţiune", a subliniat, la rândul său, directorul Aeroportului din Braşov, Mircea Albu.
O sursă de venit pentru aeroportul braşovean este închirierea spaţiilor comerciale din incintă, însă, deocamdată, pentru cele mai mari dintre acestea, spaţiul pentru comercializarea în regim duty paid şi cel pentru restaurant, care are de 200 de metri pătraţi, nu există interes.
Dacă pentru spaţiul de duty paid compania câştigătoare a licitaţiei s-a retras înainte de semnarea contractului, situaţia spaţiului în care este proiectat restaurantul, pentru care preţul cerut era de 33 euro/mp, este alta, neexistând chiriaşi dispuşi să realizeze investiţia. O soluţie ar fi aducerea la Braşov a unei companii care are activităţi similare de alimentaţie publică şi pe alte aeroporturi.
Pe aeroportul din Braşov operează deja retailerul internaţional de travel Lagarder care, în ultimii ani, şi-a extins activitatea pe mai multe aeroporturi româneşti
"Am scos spaţiile la închiriere - cele pentru duty paid, snak bar, pentru firmele de rent a car, pentru operatori de turism şi pentru restaurant. O parte dintre ele s-au dat la prima strigare, o parte la cea de-a doua licitaţie. Acum reluăm licitaţiile pentru duty paid şi pentru restaurant, unde preţurile de pornire sunt puţin mai ridicate, astfel încât viitori chiriaşi nu s-au arătat. Suntem în faza în care, cu un expert, evaluăm spaţiile pentru a găsi preţul corect de la care să plece licitaţia. Când vom avea raportul, vom intra într-o şedinţă a CJ şi, după avizare, vom avea o nouă rundă de licitaţii", a precizat Albu.
El a adăugat că s-a ţinut cont și de doleanţele pasagerilor, comunicate în cadrul unui sondaj online, una dintre acestea fiind amenajarea unor locuri pentru fumat.
"Am fost interesaţi să rezolvăm toate doleanţele celor care ne scriu, ţinem cont de părerile lor şi am rezolvat deja problema semnalată de fumători şi am amenajat în spaţiul non-Schengen un spaţiu pentru fumat. Problema fumătorilor se amplifică atunci când o companie întârzie două-trei ore", a menţionat directorului aeroportului braşovean.