Cum le vorbim copiilor despre fake news și cum îi învățăm să nu cadă în capcanele online

Cum le vorbim copiilor despre fake news și cum îi învățăm să nu cadă în capcanele online

Cât timp petrece copilul tău online? Și ce face mai exact pe Internet? Știe oare cum să deosebească faptele de fake news? Sau cum să se ferească de amenințările cibernetice, de cyber-bulling și de alte pericole? Ori cum să consume conținutul online într-un mod responsabil?

Sunt întrebări tot mai importante, odată cu creșterea expunerii celor mici la un mediu care poate fi o grozavă sursă de informare și entertainment, dar care ascunde și multe capcane.

În România, 86% dintre copiii cu vârste între 9 și 16 ani folosesc smartphone-ul zilnic și 63% de mai multe ori pe zi sau aproape tot timpul, potrivit studiului EU Kids Online 2020, care compară cu rezultatele rapoartelor anterioare situația de la nivelul a 19 state participante.

Cercetarea de piață a apărut la începutul pandemiei, care i-a obligat pe elevi să facă școala online, crescând astfel timpul pe care-l petrec pe Net.

Raportul pentru România arată câteva situații de folosire a internetului specifice copiilor de la noi, astfel:

  • 77% dintre copiii din România folosesc Internetul să comunice cu prietenii sau familia (față de doar 14% în Germania);
  • 41% dintre copiii români folosesc Internetul să cumpere lucruri online sau să verifice prețuri (la polul opus fiind tot Germania, cu 8%).
  • Majoritatea situațiilor care descriu un abuz de date personale au fost raportate la nivel de țară, în cea mai mare proporție, de copiii din România. Spre exemplu, 14% spun că cineva le-a folosit parola pentru a le accesa informațiile sau pentru a pretinde că sunt ei (față de 2% în Italia și Germania), 9% declară că cineva a creat o pagină de Internet în numele lor sau imagini despre ei care le-au provocat neplăcere (față de 1% în Croația) și 8% au pierdut bani după ce au fost înșelați pe Internet (față de 1% în Germania, Franța, Croația).
  • 11% dintre copiii (între 12 și 16 ani) din România folosesc excesiv Internetul, declarând că au neglijat mâncatul sau dormitul din cauza aceasta, față de sub un procent în Italia și 1% în Germania, Rusia și Slovacia (media celor 19 state fiind de 4%).

Copiii și știrile false

Știai că știrile false (fake news) din orice domeniu se răspândesc de 6 ori mai ușor decât cele adevărate? Și că probabilitatea să fim inclinați să răspândim o veste falsă este cu 70% mai mare decât pentru una adevărată? Aceasta este concluzia studiilor realizate de experții americani de la MIT Management Sloan School.

Prin urmare, există o puternică predispoziție la a da crezare fake news. Iar singura modalitate de a le combate este educația. O consultare națională realizată de Salvați Copiii în rândul copiilor și tinerilor români cu vârste cuprinse între 12 și 19 ani ne dă speranțe în acest sens, însă este clar că mai avem de lucrat:

Așadar, având în vedere utilizarea crescută a rețelelor sociale și a Internetului de către copii, dar și de către părinți în perioada actuală, proliferarea știrilor false și efectele nocive precum dezinformarea sau nerespectarea regulilor de distanțare pe care acestea le pot avea, este esențial să fim conștienți de acest fenomen și să știm să-l identificăm.

Așa că am stat de vorbă cu Smaranda Nicolau (foto), profesor de actorie și media la Avenor College, unde copiii învață cum să se informeze corect și cum să consume conținutul online într-un mod conștient și în siguranță.

„Una dintre cele 7 trăsături de bază care alcătuiesc profilul absolventului Avenor College este aceea de a fi Future Ready - pregătit de viitor. În 2020, când școlile s-au închis, tranziția bruscă înspre învățare online a cerut din partea profesorilor, a conducerii școlii, a elevilor și a părinților să se adapteze rapid la o situație nouă, necunoscută și incertă. E ușor, odată ce te obișnuiești cu ceva, să ai senzația că ai terminat, că greul e în urmă și că gata, te-ai adaptat.

Realitatea este că noua relație pe care o avem cu tehnologia în învățare este încă nouă și cere încă adaptare continuă. Iar unul dintre skill-urile cele mai importante pe care le putem antrena în contextul acestei relații care încă evoluează este cum ne raportăm la conținutul pe care îl consumăm online. Este o lecție pe care încercăm să o predăm elevilor noștri și, ca orice lecție, este una pe care e important să o modelăm și noi, ca adulți, profesori și părinți”, a precizat Smaranda Nicolau.

Ea ne-a pregătit, în cele ce urmează, un ghid despre fake news și modul în care elevii pot învăța cum să consume conținut online într-un mod responsabil.

CE LE SPUNEM ELEVILOR - ghid despre fake news realizat de Smaranda Nicolau

În primul rând, îmbrățișăm tehnologia ca pe un lucru bun și folositor și îi încurajăm pe elevii noștri să folosească tehnologie în clasă - numai prin familiaritate putem deprinde adevărată fluență digitală. Folosim proiectele de grup ca pe oportunități de a discuta despre ce înseamnă fact checking și cum poți să verifici sursele unei informații.

1.Citează sursele

Elevii învață că trebuie să atașeze link-uri către sursa informației furnizate în orice prezentare. Dacă ai găsit informația pe un site care nu își citează sursele, cu siguranță va trebui să treci la pasul doi și să cauți surse adiționale.

2. Câte surse confirmă ceea ce ai găsit?

Elevii învață că înainte de a crede o informație este important să verifici dacă există și alte surse care o confirmă sau dacă există surse care o infirmă. Pentru asta îi încurajăm pe elevi să folosească un motor de căutare și să încerce să scroll-eze și dincolo de primele rezultate, sau chiar pagini - primele surse sunt de obicei cele mai accesate și, cum informația falsă se diseminează adesea mai rapid decât o știre adevărată, este important să te uiți și la surse mai puțin accesate. Dar…

3. Care este calitatea surselor care susține informația?

Trebuie și să înveți să decodezi posibile semnale de alarmă cu privire la calitatea sursei. Aici lucrurile devin puțin mai dificile și vârsta și experiența cititorului devin mai importante. Un prim semnal de alarmă ar fi dacă sursa identificată folosește limbaj corect - articolul este corect gramatical, dă dovadă de profesionalism sau are greșeli de ortografie evidente? 

4. Cum mă face să mă simt?

O întrebare pe care ar trebui să învățăm să ne-o punem și noi, adulții, dar și copiii, chiar de la o vârstă fragedă, este “Ce emoție îmi provoacă acest titlu / articol / informație”. Dar o întrebare și mai bună este cât de intensă este emoția pe care mi-o provoacă acest titlu / articol. În spatele oricărei surse care provoacă o emoție foarte puternică se află cel mai probabil un interes ca cititorul să share acea informație mai departe.

Frica, furia și revolta se răspândesc repede în mediul online. Discursul anti-vaccinare din ultimii ani este un exemplu clasic de monetizare a fricii și a furiei audienței.

Teoriile conspirației apelează intens la sentimentul de revoltă al audiențelor, pe care le încurajează să se simtă înșelate, păcălite, folosite de către o categorie de oameni care urmăresc să profite de pe urma lor.

Dacă o informație provoacă un sentiment foarte puternic de revoltă nu înseamnă neapărat că este falsă, dar cu siguranță înseamnă că merită investigată, urmărind pașii de mai sus. 

Toate aceste emoții - curiozitatea, frica, furia și revolta - sunt emoții active, care produc o nevoie mare de acțiune, ne încurajează să facem ceva - ca, de exemplu, să dăm click, să dăm share.  

Ce este important să înțelegem este că și sursele ‘oficiale’ sau ‘de încredere’ de știri folosesc adesea aceleași mecanisme, tocmai pentru că ele sunt foarte eficiente. Motiv pentru care o educație mai riguroasă de Media Studies este vitală.

5. Cu ce scop e creat produsul pe care îl consum?

La Avenor College, începând cu clasa a 9-a, elevii își pot alege să studieze Media Studies, un curs dedicat analizei de produse media, cu accept puternic pe medii digitale.

“La Media studiem în detaliu mai multe tipuri de media, inclusiv știri, media online și social media, advertising și marketing. Analizăm cine creează produsul - reclama, știrea, pagina de social media - și cu ce scop. Creația unui produs media este un produs de selecție și de omitere. O știre online nu reflectă realitatea situației, ci mai degrabă o versiune construită a acestei realități. Iar studenții de media învață să recunoască în ce fel media își manipulează audiențele pentru a atinge obiectivele producătorilor și ale companiilor care le dețin. În acest fel  îi învățam pe elevi să recunoască dezinformarea, bias-urile și fake news, un set de skill-uri absolut esențiale în societatea noastră digitală,” spune Katie Hargreaves, profesoară britanică de Media Studies la Avenor College.

Când studiază ziare, elevii de liceu studiază în paralel două produse - un cotidian britanic cu orientare politică de stânga și un tabloid britanic cu orientare politică de dreapta. Studenții analizează în ce fel orientarea politică a conducerii companiei care deține ziarul influențează limbajul folosit în articole.

Influența nu se limitează la limbaj, se extinde și asupra selecției de fotografii, a culorilor folosite și chiar a fontului. Fiecare element al unui produs media comunică un înțeles către audiență, cu scopul de a le atrage atenția și de a se asigura că cititorii revin la sursa lor principală de informație.

În vreme ce cursul de Media Studies este destul de avansat, el oferă o lecție importantă pe care o putem aplica atât în discuțiile cu copiii noștri, cât și în felul în care noi consumăm produse media, o lecție despre…

6. Importanța toleranței față de opinii diferite de ale mele

Se vorbește mult în zilele noastre despre felul în care algoritmii motoarelor de căutare creează bule ideologice - despre cum conținutul sugerat este conținut cu care suntem deja de acord.

La fel cum studenții de la Media privesc două produse diferite pentru a înțelege ce au comun, putem să îi încurajăm pe elevii și copiii noștri să caute mereu opinii diferite de a lor.

Poate părea contra-intuitiv să căutăm în mod intenționat opinii diferite de ale noastre, însă aceasta este de departe cea mai puternică unealtă în combaterea fake news. Dezvoltarea toleranței față de opinii diferite de ale noastre ne face imuni la monetizarea emoțiilor negative pe care mizează dezinformarea.

7. Să o luăm pas cu pas…

Din tot ce am scris mai sus reiese că o persoană fluentă digital este o persoană foarte ocupată.

Pentru această persoană, simpla lectură a unui articol de știri presupune cel puțin trei joburi - researcher, cea care caută alte surse; fact checker, cea care verifică validitatea surselor; analist și evaluator, cea care analizează limbajul sursei și, cu o înțelegere avansată asupra intereselor politice și de business din spatele ei, realizează o analiză a conținutului.

Niciuna dintre aceste slujbe nu e ușoară și cred că trebuie să recunoaștem că și pentru noi, adulții, îndeplinirea tuturor acestor roluri poate deveni obositoare. Cel mai important, mai ales în lucrul cu copiii, este să le amintim să o ia pas cu pas. Iar primul pas este să devenim conștienți de efectul pe care media îl are asupra noastră.

Certitudinile și adevărul sunt dificil de obținut în zilele noastre, însă deprinderea de a consuma conștient conținut este cu siguranță unul dintre cele mai valoroase skill-uri ale unei persoane cu adevărat Future Ready.

Acest articol face parte din secțiunea NEW EDU, susținută de
brio