Ministerul Educației a analizat în premieră datele statistice cu privire la neparticiparea elevilor la Evaluarea Naţională și la Bacalaureat și a publicat, joi, concluziile experților din cadrul Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, aflat în subordinea instituției.
În ce privește Evaluarea Națională, au fost luate în considerare datele a 175.938 elevi de clasa a VIII-a din 5.877 de şcoli, excluzând şcolile speciale şi elevii de peste 17 ani. Peste 8% dintre elevii vizaţi nu au finalizat studiile în vară, iar dintre cei care le-au terminat, 4% nu s-au prezentat la examen.
„Neparticiparea la Evaluarea Națională VIII este un fenomen complex, influenţat de o serie de factori atât individuali, cât şi structurali. Nu există motive unice care să determine neparticiparea, ci o combinaţie de circumstanţe legate de un traseu educaţional marcat de dificultăţi, tipul de şcoală, mediul de rezidenţă sau apartenenţa etnică a elevului”, se arată în raport.
Potrivit documentului, neparticiparea la EN VIII nu se manifestă uniform în întreg sistemul de învăţământ.
„Se observă o clusterizare clară, în care anumite şcoli sau chiar anumite clase din aceleaşi şcoli înregistrează rate de neparticipare semnificativ mai ridicate. Aceasta sugerează că factori specifici, legaţi de particularităţile şcolilor sau chiar ale claselor, influenţează decizia elevilor de a participa sau nu la EN VIII”, se mai arată în document.
Potrivit documentului citat, vârsta este folosită ca indicator pentru posibilele dificultăţi pe care un elev le-ar fi putut întâmpina pe parcursul său şcolar.
„Astfel, o vârstă peste media de 14 sau 15 ani la momentul evaluării sugerează probleme anterioare în traseul educaţional, cum ar fi repetenţia sau debutul şcolar întârziat. Din perspectiva distribuţiei pe sexe, băieţii sunt mai predispuşi la absenteism şcolar şi la nefinalizarea clasei a VIII-a, comparativ cu fetele”, arată specialiştii.
De asemenea, elevii de etnie romă au riscuri mai mari de absenţă la EN VIII şi de nefinalizare a gimnaziului, comparativ cu elevii de etnie română.
„Elevii cuprinşi în clase a VIII-a care funcţionează în şcoli profesionale se confruntă cu provocări mai mari în comparaţie cu elevii din clasele care funcţionează în şcolile gimnaziale, în timp ce cei cuprinşi în colegii naţionale şi licee sunt într-o poziţie relativ mai favorabilă”, arată raportul.
„Majoritatea profesorilor, diriginţilor şi directorilor intervievaţi reclamă, în ultimii ani, o scădere a interesului pentru învăţare şi indică faptul că au fost mai mulţi elevi care nu au alocat timp să se pregătească pentru EN VIII. Unii dintre elevii care nu au participat la EN VIII au întâmpinat variate probleme legate de integrarea în mediul şcolar, de comunicare şi colaborare cu colegii şi profesorii (ex. se simt deseori excluşi/discriminaţi, au un număr relativ redus de colegi cu care au relaţii apropiate, au experienţe de repetenţie repetată, nu au o foarte mare încredere în diriginţi, profesori sau personalul de sprijin din şcoală)”, se mai arată în document.
O mare problemă a reprezentat-o pandemia de Covid-19.
„Opiniile tuturor actorilor intervievaţi au indicat influenţa nefavorabilă a perioadei pandemiei de Covid-19 asupra progresului şcolar ulterior al elevilor şi, implicit, asupra participării şi rezultatelor acestora la EN VIII. Şcoala la distanţă a redus mult ocaziile de a lucra individualizat, de a oferi un sprijin direct elevilor aflaţi în situaţii de risc educaţional. Pandemia Covid-19 a fost percepută, de asemenea, ca factor care a afectat major motivaţia pentru învăţare şi starea emoţională a elevilor, generând adesea creşterea ratei abandonului şcolar”, se mai arată în raport.
Profilul elevului care nu a participat la Evaluarea Națională
Documentul face şi profilul elevului care nu a participat la EN VIII sau al celui aflat în risc de neparticipare:
- trăieşte în comunităţi dezavantajate din punct de vedere social şi economic;
- provine din familii monoparentale sau disfuncţionale, cu nivel socio-economic, ocupaţional şi educaţional scăzut, ai căror părinţi au o implicare foarte redusă în evoluţia şcolară a copiilor lor;
- învaţă în şcoli care se confruntă cu o serie de provocări (fluctuaţia personalului didactic, dotări insuficiente, lipsa de strategii şi planuri concrete de intervenţie privind abandonul şcolar, respectiv participarea la EN VIII);
- are un nivel scăzut de pregătire, de competenţe de bază;
- manifestă un interes scăzut pentru şcoală;
- nu are în perspectivă continuarea studiilor sau se orientează, cu precădere, către învăţământul profesional;
- are un debut timpuriu al experienţei în câmpul muncii (preponderent, în mod informal, ca zilier sau lucrează intensiv în gospodăria familiei); are sincope şcolare de diferite tipuri (corigenţe, repetenţie, absenţe numeroase, inclusiv de la orele de pregătire remedială şi/sau de pregătire pentru EN VIII);
- are un nivel redus de încredere în forţele proprii;
- se confruntă cu marginalizare în cadrul comunităţii şcolare (discriminare, acceptare şi disponibilitate de integrare reduse din partea elevilor, a profesorilor);
- nu valorizează rolul educaţiei pentru dezvoltarea sa socială, personală, profesională.
Neparticiparea la Bacalaureat, un fenomen tot mai extins
În ce privește neparticiparea la examenul de bacalaureat, raportul a concluzionat că este un fenomen tot mai extins.
„Ponderile elevilor din clasele terminale care nu au participat la prima sesiune de bacalaureat sunt ridicate şi variază între 100% (în cazul unui liceu mic) şi 29,12% (în cazul unui liceu mare). Din perspectiva cadrelor didactice din majoritatea liceelor incluse în cercetarea calitativă, participarea redusă la prima sesiune a examenului de bacalaureat 2023 nu este o situaţie particulară, ci una similară cu cea din anii anteriori”, se arată în raport.
Potrivit documentului, în acelaşi timp, în unele licee, au fost şi profesori care au considerat că generaţia actuală de elevi se distinge de cea a anilor anteriori întrucât aproape jumătate din anii de liceu au fost afectaţi negativ de pandemie, elevii din categoriile dezavantajate având cel mai mult de suferit în perioada în care activităţile şcolare s-au derulat online.
Elevii care au urmat liceul în mediul rural au avut de aproximativ două-trei ori mai multe riscuri să nu se înscrie la bacalaureat în iunie 2023.
Riscul ca un elev să nu se înscrie la examen a fost de 2,19 ori mai mare cu fiecare creştere cu 1,12 ani a vârstei.
Elevii de gen masculin au avut de 1,11‒1,13 ori mai multe riscuri să nu se înscrie la bacalaureat în iunie 2023.
Elevii care nu au trecut de evaluarea naţională ‒ fie pentru că nu au promovat, fie pentru că nu s-au prezentat ‒ au avut de peste trei ori mai multe şanse să nu se înscrie la bacalaureat în prima sesiune decât colegii care au promovat evaluarea naţională.
Riscurile ca un elev să nu se înscrie la bacalaureat au fost de 0,36‒0,38 ori mai mari cu fiecare scădere cu 0,85 puncte a mediei din clasele V‒VIII.
Provenienţa dintr-un liceu cu un procent mare al elevilor înscrişi în 2022‒2023 în an terminal la seral sau la filiera tehnologică a crescut semnificativ riscurile ca elevii să nu se înscrie la bacalaureat în sesiunea din iunie 2023.
„Referitor la absenteismul de la prima sesiune de bacalaureat 2023, modelele multinivel au evidenţiat că elevii care au urmat un liceu în mediul rural au avut de aproape două ori mai multe şanse să lipsească de la cel puţin o probă de bacalaureat în iunie 2023.
Elevii de gen masculin au avut de 0,87 ori mai puţine şanse să absenteze la bacalaureat. Şansele ca un elev să lipsească de la examen au fost de 1,30 ori mai mari cu fiecare creştere cu 0,56 ani a vârstei.
Elevii care nu au trecut de evaluarea naţională au avut de aproximativ patru ori mai multe şanse să aibă la bacalaureat statusul Absent. Şansele ca un elev să absenteze de la bacalaureat au fost de 0,53‒0,57 ori mai mari cu fiecare scădere cu 0,71 puncte a mediei din clasele V‒VIII.
Elevii de la frecvenţă redusă au avut de 3,98 ori mai multe şanse să lipsească de la examenul de bacalaureat decât cei de la zi. Comparativ cu elevii de la zi, cei de la seral au avut de 16,07 ori mai multe şanse să nu se prezinte la cel puţin una din probele de la bacalaureat din iunie 2023.
Elevii de la filiera tehnologică au avut de 2,58 ori mai multe şanse să lipsească de la bacalaureat 2023 decât cei de la filiera teoretică”, se mai arată în raport.
Potrivit documentului, o practică destul de întâlnită este cea a promovării în trepte a bacalaureatului, câte o probă pe an.
Între grupurile cu risc crescut de neparticipare la bacalaureat se regăsesc:
- elevii de la seral sau frecvenţă redusă;
- elevii care se întorc în ţară din migraţia externă şi care provin din alte sisteme educaţionale ‒ tranziţia acestora este îngreunată de lipsa unor programe dedicate facilitării integrării lor în sistemul de învăţământ din ţară;
- elevii care provin din învăţământul profesional sau dual ‒ aceştia au un nivel precar de pregătire şi posibilităţi reduse de recuperare pentru a atinge nivelul de competenţe solicitate de probele de bacalaureat;
- eleve care au devenit mame în timpul liceului .
Profilul elevului care nu a participat la bacalaureat:
- parcursul şcolar problematic începând chiar cu şcoala generală;
- lacunele educaţionale serioase;
- autoeficacitatea scăzută în raport cu învăţarea şi cu examenul de bacalaureat;
- canalizarea resurselor personale preponderent pentru gestionarea dificultăţilor socio-economice;
- suportul deficitar al familiei în sfera educaţională;
- lipsa motivaţiei şcolare/academice, la pachet cu reorientarea motivaţiei către asigurarea rapidă a unui mijloc de câştigare a traiului (fie prin menţinerea actualului loc de muncă, fie prin obţinerea unui loc de muncă imediat după absolvirea liceului).