Turismul intern a intrat în 2026 cu o scădere vizibilă. În primul trimestru, sosirile în structurile de cazare din România au coborât cu 5,8% față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În același timp, numărul înnoptărilor a scăzut cu 6,7%, ceea ce arată nu doar o reducere a numărului de turiști, ci și o diminuare a consumului turistic.
În perioada ianuarie-martie 2026, unitățile de cazare din România au primit 2,352 milioane de turiști, față de 2,496 milioane în primul trimestru din 2025. Numărul înnoptărilor a fost de 4,452 milioane, în scădere față de 4,773 milioane înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut.
Scăderea vine în principal din zona turiștilor români. Sosirile acestora au coborât cu 8,1% în primul trimestru, cu un declin de 10,1% în ianuarie, 5,8% în februarie și 8,2% în martie, potrivit analizei BIBI Touring Touroperator, realizată pe baza datelor INS.
În schimb, turiștii străini au continuat să vină în număr mai mare. Sosirile acestora au crescut cu 5% în primele trei luni ale anului, deși ritmul s-a temperat de la o lună la alta: plus 8% în ianuarie, plus 7% în februarie și doar plus 1,1% în martie.
Românii călătoresc mai puțin în țară
Datele arată o diferență clară între comportamentul turiștilor români și cel al turiștilor străini. Românii au continuat să domine turismul local, reprezentând 80,5% din sosirile în structurile de cazare, în timp ce turiștii străini au reprezentat 19,5%. Cei mai mulți vizitatori străini au venit din Italia, Germania și Regatul Unit, potrivit datelor citate în analiza BIBI Touring Touroperator.
Și la înnoptări se vede aceeași tendință. În cazul turiștilor români, scăderea a fost prezentă în fiecare lună: minus 12,2% în ianuarie, minus 4,9% în februarie și minus 10,9% în martie. Pentru turiștii străini, primele două luni au fost pe plus, dar martie a adus o scădere ușoară, de 1,1%.
Din perspectiva touroperatorului, tarifele din primul trimestru au rămas în mare parte apropiate de cele din 2025. Unde au existat creșteri, acestea au fost generate mai ales de serviciile de masă, cu majorări medii de 5-10%. În același timp, unele unități au păstrat tarifele de anul trecut sau au venit cu oferte last minute mai accesibile.
Muntele și stațiunile balneare au dominat începutul de an
Primele trei luni ale anului au fost dominate de destinațiile montane și balneare. În zona de munte, cele mai solicitate stațiuni au fost Sinaia, Predeal și Poiana Brașov, care au cumulat peste 60% din totalul rezervărilor analizate de touroperator.
Pe segmentul balnear, cele mai căutate destinații au fost Băile Felix, Călimănești-Căciulata, Băile Herculane și Băile Tușnad, cu aproximativ 55% din totalul rezervărilor din această categorie.
În paralel, city break-urile au avut o evoluție mai bună, cu o creștere de 8%. Cererea este în urcare pentru orașe care au investit în infrastructură urbană, evenimente culturale și ofertă turistică adaptată vizitelor scurte. București, Brașov, Iași, Oradea, Cluj-Napoca și Sibiu sunt printre destinațiile menționate în analiză.
Iașul apare tot mai vizibil în această categorie. Orașul urmează să primească în 2026 trofeul „Mărul de Aur”, acordat de Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, FIJET, o distincție prezentată frecvent drept echivalentul unui „Oscar” în turism.
Mai multe unități de cazare, dar cerere mai slabă
Un element interesant este că, deși numărul turiștilor a scăzut, capacitatea de cazare a crescut. În aprilie 2026, România avea 30.367 de unități de cazare clasificate, față de 26.533 în aceeași perioadă din 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 14,48%, potrivit datelor citate de BIBI Touring.
Capacitatea totală de cazare a ajuns la peste 609.000 de locuri. Cele mai multe sunt în unități de 3 stele, urmate de cele de 4 stele, în timp ce unitățile de 5 stele reprezintă un segment mult mai redus ca pondere.
Această creștere a ofertei, suprapusă peste o cerere mai slabă din partea turiștilor români, poate pune presiune pe gradul de ocupare și pe veniturile operatorilor, mai ales în destinațiile dependente de consumul intern.
Voucherele de vacanță, una dintre explicațiile scăderii
Un factor important invocat de industrie este reducerea utilizării voucherelor de vacanță. În primul trimestru din 2026, decontările au scăzut cu aproape 55% față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și centralizate de ANAT, citate în analiza BIBI.
În primele trei luni ale anului, valoarea voucherelor emise a fost de aproximativ 129,3 milioane de lei, în timp ce suma voucherelor returnate s-a ridicat la circa 131,2 milioane de lei, potrivit acelorași date.
Adrian Voican, președinte Bibi Group4travel, spune că reducerea valorii voucherelor începe să se vadă în rezervări.
„În primul trimestru al anului 2026, volumul decontărilor s-a redus la jumătate, așa cum era anticipat. În același timp, numărul voucherelor de vacanță emise s-a menținut la un nivel apropiat de cel înregistrat în 2025, însă modificarea valorii acestora începe deja să producă efecte vizibile”, afirmă Voican.
El susține că plafonarea voucherelor la 800 de lei reduce bugetele disponibile pentru vacanțe și afectează mai ales rezervările făcute din timp. O eventuală revenire prin vânzări last minute va putea fi evaluată abia după sezonul concediilor, cel mai probabil în iulie sau august 2026.
În paralel, ANAT a cerut extinderea voucherelor de vacanță și pentru angajații din mediul privat, iar o propunere legislativă aflată în Parlament vizează acordarea unor facilități fiscale pentru companiile care oferă astfel de beneficii.
Sezonul de vară ar putea aduce o revenire
Pentru perioada următoare, industria mizează pe sezonul estival, în special pe litoral și Delta Dunării. Așteptările de revenire sunt legate de mai mulți factori: interesul pentru vacanțe interne, nevoia de flexibilitate, tensiunile internaționale și creșterea tarifelor în unele destinații externe.
Ofertele last minute ar putea susține o parte din cerere, mai ales acolo unde prețurile au rămas la nivelul din 2025 sau chiar au coborât prin reduceri punctuale. În același timp, oferta internă s-a diversificat, de la pensiuni și unități mici până la resorturi all-inclusive.
Totuși, datele din primul trimestru arată că turismul românesc rămâne vulnerabil la schimbările de politică publică, la lipsa unei promovări coerente și la scăderea puterii de cumpărare. Creșterea numărului de turiști străini este un semnal bun, dar încă insuficient pentru a compensa reducerea cererii interne.
Pe scurt, începutul lui 2026 a adus o piață turistică mai lentă, cu români mai prudenți, străini ceva mai interesați de România și operatori care așteaptă ca vara să repare o parte din pierderile primelor luni.
Cum poate fi contestată o decizie de impunere de la ANAF sau o decizie de taxe locale
Reacția lui Luis Enrique după ce PSG s-a calificat în a doua finală consecutivă de Liga Campionilor
AUR ia în brațe Temu și Shein. A depus un proiect de lege pentru eliminarea taxei pe coletele chinezești, deși ea protejează piața românească și aduce venituri la buget
Statul român nu știe exact câți oameni plătește. Nu poate spune exact câți angajați are
