România a finalizat procesul de renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în urma unor consultări tehnice și întâlniri la nivel înalt cu oficialii europeni.
„Astăzi este un punct foarte important, un mare succes al administrației și al acestui guvern de a repune PNRR-ul pe un traseu previzibil, astfel încât să vedem rezultatele pentru români în viitorul apropiat”, a spus Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, într-o declarație de presă, joi după-amiază.
Principalele rezultate sunt păstrarea integrală a granturilor nerambursabile și acceptarea unor noi finanțări pentru proiecte critice.
„Am reușit să securizăm integral componenta de grant și să obținem finanțări suplimentare care vor susține proiecte critice în sănătate, infrastructură și energie”, a declarat Pîslaru.
Revizuirea, impusă de riscuri și întârzieri
Revizuirea PNRR a devenit necesară după ce Comisia Europeană a constatat în 2024 mai multe întârzieri în implementare, iar unele investiții au fost catalogate cu risc major.
MIPE a propus înlocuirea proiectelor problematice și ajustarea costurilor în funcție de inflație și evoluțiile din construcții.
Negocierile au implicat atât discuții tehnice trilaterale între MIPE, Comisia Europeană și ministerele de linie, cât și o rundă de consultări la București, în iulie, cu participarea Ministerului Finanțelor și a Băncii de Investiții și Dezvoltare.
Forma finală a fost agreată pe 30 iulie, în cadrul unei videoconferințe între directorul general SG REFORM, Celine Gauer, ministrul Dragoș Pîslaru și echipele tehnice.
Investiții critice salvate sau adăugate în noul PNRR
- 2,15 miliarde euro pentru Autostrada A7, pe secțiunea Focșani–Pașcani, prin transferul a 5 loturi din împrumut în componenta de grant, cu o suplimentare de 173 milioane euro.
- 183,6 milioane euro pentru 1.200 de ambulanțe – investiție nouă, acceptată de Comisie.
- 535 milioane euro pentru 8 spitale regionale: Cluj, Craiova, Bistrița, Ilfov, Sibiu, București, Constanța și Târgu Mureș.
- 100 milioane euro pentru capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, o altă investiție nouă.
- 1,66 miliarde euro pentru eficiență energetică, prin transferul sumei din împrumut în grant pentru reabilitarea blocurilor și clădirilor publice.
- 86 milioane euro pentru cogenerare de înaltă eficiență, în sistemele de încălzire din Arad și Constanța.
- 400 milioane euro pentru apă și canalizare, prin extinderea rețelelor existente.
- 80 milioane euro pentru digitalizarea justiției.
- 30 milioane euro pentru realizarea Cadastrului Apelor, din fonduri nerambursabile.
- 86,25 milioane euro pentru producția de hidrogen verde, prin continuarea proiectului inițiat.
- 14,8 milioane euro pentru automatizarea administrației publice, prin tehnologie RPA.
- 5 milioane euro pentru Registrul Național al Clădirilor, o investiție tehnologică importantă.
"Am reușit să introducem în PNRR două noi investiții care nu existau până acum în plan.
Prima este o veste foarte bună. 183,6 milioane de euro pentru 1.200 de ambulanțe în toată țara. Știți foarte bine că ambulanțele sunt foarte vechi și acest lucru era necesar.
A doua veste se referă la fondurile dedicate instrumentelor financiare. Avem 100 de milioane de euro pentru capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare. Știți că ea a fost practic creată prin PNRR și acum avem o sursă suplimentară de capitalizare", a punctat Dragoș Pîslaru.
Fonduri securizate integral: 13,57 miliarde euro în granturi
România a reușit să păstreze integral grantul în valoare de 13,57 miliarde euro și să mențină componenta de împrumut la 8,01 miliarde euro.
Forma revizuită a PNRR va fi transmisă oficial Comisiei Europene pentru validarea finală.