Informațiile și comunicațiile nu au contribuit la creşterea PIB în S1, având o pondere nemodificată de 7,8% la formarea PIB, cu un volum de activitate în stagnare, comparativ cu același interval de anul trecut, conform datelor INS.
Stagnarea vine pe fondul cumulului unor factori externi, dar și al modificării de anul trecut a Codului Fiscal.
Mihai Matei, membru în Consiliul director al Asociației patronale din industria de software și servicii (ANIS), a declarat că este vorba de corecții pe această piață și atrage atenția că România își pierde din competitivitatea în regiune, din cauza eliminării facilităților fiscale.
Reamintim că, de la 1 noiembrie 2023, IT-iștii plătesc impozit pe venit pentru salariile ce depăşesc 10.000 de lei brut. Sunt însă scutiți de contribuţia obligatorie la Pilonul 2 de pensii, iar în cazul în care doresc să contribuie în continuare trebuie să solicite acest lucru.
Rezultatul, mult sub așteptări, vine din scăderea consemnată în trimestrul al doilea, când volumul a înregistrat o scădere a indicelui la 98,2, față de T2 din 2023, ceea ce confirmă că nu vom avea avansul de două cifre marcat de sector în ultimii ani.
„Miracolul” IT-ului românesc se estompează
Mihai Matei (foto) spune, cu observația că datele INS se referă la Informații și Comunicații, că evoluția acestei industrii era de așteptat să nu păstreze ritmul anilor trecuți.
Pe fondul general de neîncredere și ținând cont de modificarea de anul trecut a Codului Fiscal, ce a generat o corecție ce se simte în piață și la nivelul cererii de servicii și în relaxarea pieței forței de muncă, rezultatele sunt sub prognozele optimiste din ultimii ani.
Dacă acum doi – trei ani de zile toată lumea își făcea planuri de creștere, în special în tehnologie, în acest moment este un sentiment de incertitudine, de anxietate, în ceea ce privește viitorul. Există mai multe cauze – contextul global, războiul din Ucraina și schimbarea obiceiurilor de muncă.
Scade industria, scade sectorul serviciilor
„Industria IT este una suport și când industria scade, serviciile sunt primele lovite”, explică Mihai Matei.
România, care exportă produse industriale pentru companii occidentale, a resimțit puternic reculul din marile economii partenere, în special Germania. Producţia industrială, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a urmat un trend descrescător de la începutul anului, cu un minus de 0,9%, în comparaţie cu prima jumătate a anului 2023.
Managerii din industrie au raportat în ultimele luni o scădere a numărului de noi comenzi, însă așteptările privind producția s-a îmbunătățit, așa încât expectațiile rămân într-o zonă neclară.
Impactul scăderii industriei asupra domeniul IT se observă în dinamica indicatorului Indicele de producție al cifrei de afaceri pentru servicii de piață prestate în special întreprinderilor (baza este anul 2021), care a coborât în dinți de fierăstrău de la recordul de 177,7 din decembrie 2023, la 143,4 în iunie 2024.
Citeşte integral analiza Contribuție zero la creșterea PIB în S1: ”Miracolul IT” pierde din competitivitate în regiune pe Curs de Guvernare