Este agilitatea noua normă a succesului?

constantin.magdalina
expert, tendințe și tehnologii emergente

Conceptul Agile/Agilitate a apărut în 2001, ca reacție la abordarea tradițională din dezvoltarea software. Adepții erau ghidați de convingerea că această abordare este centrată pe client și stimulează colaborarea în echipă.

În abordarea tradițională, norma era să știi ce vrei, când vrei și să ajustezi, de obicei în jos, bugetul. Centrarea pe client și nevoile acestuia ocupau un loc secund. În primul rând era vorba despre ”noi și ale noastre”.

În abordarea agilă, în schimb, prin cicluri iterative de lucru menții bugetul și programul de execuție, ajustezi scopul la nevoile clientului. O schimbare de abordare care îl aduce în centru pe beneficiar și nu pe furnizor. Cum am ajuns aici?

1. Înainte de apariția agile poziția produsului era în centrul preocupărilor

În funcție de industrie era o preocupare mai mică sau mai mare legată de produs și calitatea acestuia. Procesele erau atent observate și corectate pentru eliminarea pierderilor, erorilor și optimizarea costurilor.

Managementul de proiect al dezvoltării unui produs se întindea pe perioade lungi de timp. Se lucra în secvențe cu o abordare de rezolvare a activităților foarte liniară și puțin colaborativă.

Clientul era mai degrabă receptorul pasiv din exterior al unui livrabil venit dinspre companie. Se făcea cercetare cantitativă și calitativă ca să se afle dorințele clar exprimate sau cele latente pentru dezvoltarea de produse. Doar că inițiativele aparțineau companiilor. Existau limitări de acces în timp real la informațiile despre consumator.

Durata lungă de elaborare a planurilor și implementarea acestora făcea ca între momentul începerii proiectelor și implementarea acestora nevoile clientului/consumatorului să se schimbe. Pe scurt, relația cu clientul era un drum cu sens unic, care prezenta dezavantaje.

2. După apariția agile poziția clientului este în centrul preocupărilor

Procesele rămân importante dar managementul de proiect se desfășoară în cicluri scurte de dezvoltare. Este o abordare incrementală a dezvoltării software bazată pe principii care se concentrează mai mult pe oameni, rezultate, colaborare și răspunsuri flexibile la schimbare.

În loc să planifice întregul proiect, se descompune procesul de dezvoltare în bucăți mici, finalizate în iterații sau intervale de timp scurte. Clientul devine parte din procesul de dezvoltare fiind consultat în legătură cu ceea ce se configurează pe bucăți din ceea ce are să fie produsul final. În cazul agile, clientul este tot mai puțin o categorie și tot mai mult un individ.

Abordarea este una consultativă, incluzivă, deschisă clientului și centrată pe acesta. Informațiile se captează în timp real, iar între momentul transmiterii lor și momentul implementării intervalele sunt de ordinul zilelor și uneori a orelor. Relația cu clientul este un drum cu dublu sens în care informațiile sunt vehiculate de la client la furnizor și invers.

3. Tot mai multe industrii sunt marcate de tehnologie și trec la agile

Factorul decisiv pentru această tranziție de la abordarea tradițională la cea agilă o reprezintă adoptarea pe scară largă a tehnologiei în tot mai multe domenii. De exemplu, abordarea tradițională în managementul proiectelor, de tip waterfall/cascadă, era folosită cu precădere în sistemele inginerești din industria producătoare și de construcții. O abordarea liniară, secvențială, când o etapă decurge din alta asemeni unei cascade. Se mai folosește și astăzi. Este greu să faci tranziția totală a unui proiect de construcții către agile; sunt la mijloc aprobări care s-au dat pentru proiect, constrângeri legislative, structuri de rezistență care nu pot fi pur și simplu modificate, ca și cum ai rescrie o linie sau clasa de cod.

Cu toate acestea, cu ajutorul tehnologiei Building Information Modeling, date-cheie despre produse și active precum și modele computerizate tridimensionale pot fi utilizate pentru gestionarea eficientă a informațiilor de-a lungul ciclului de viață al proiectului – de la conceptul cel mai timpuriu până la operare, într-o abordare de tip agile.   

4. Dinamica mediului de afaceri favorizează modul de lucru agile      

În mediul de business dinamic de astăzi, companiile din toate industriile se confruntă cu cerințe în schimbare rapidă de la clienți, parteneri și consumatori. Echipele trebuie să-și schimbe rapid atenția, adaptându-și strategia pentru a îndeplini un nou set de obiective. Pentru echipele tradiționale, această poate fi o experiență destul de traumatizantă. Dacă o echipă lucrează la un proiect de câteva luni, pur și simplu abandonarea acelei lucrări îi poate face pe oameni să simtă că timpul lor a fost pierdut și îi determină să regândească modul în care își abordează noile sarcini.

Dar echipele agile experimentează schimbarea aproape constant. Fiecare nou flux de lucru de tip sprint aduce cu el un set diferit de sarcini. Acest lucru face că echipele agile să se adapteze mai ușor la schimbări și să se adapteze la prioritățile în schimbare în cadrul unei organizații. Echipele agile sunt cu 25% mai productive decât cele tradiționale.

Tranziția către modul de lucru agile mai spune ceva și despre intensificarea competiției globale care impulsionează companiile să treacă prin cicluri de dezvoltare rapide ca să lanseze produse înaintea concurenței. Industrii care erau tradiționale fac tranziția către agile recunoscând avantajele acestei abordări cu privire la viteza de a pune produse pe piață. Cu agile, lansarea unui produs/serviciu pe piață se întâmplă cu 50% mai repede.

La nivel macro, economia globală se așază pe baze noi. Serviciile au devenit tot mai importante în mixul de dezvoltare al celor mai importante economii ale lumii. O economie performantă este o economie a serviciilor. Pentru servicii relevante, lansate rapid și cu rate de succes semnificative, abordarea agile s-a demonstrat că fiind superioară abordărilor tradiționale.  

* * *

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 15 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat LeanSix Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business.

În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, utilizarea dispozitivelor mobil sau centrarea pe client a companiilor din România.

Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇