Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a făcut sâmbătă precizări în ceea ce privește modul în care se realizează modificarea PNRR şi care sunt propunerile înaintate către Comisia Europeană.
Dacă vineri ministrul Marcel Boloș spunea că draftul informal pentru modificarea PNRR va fi trimis până pe 30 aprilie la Bruxelles, astăzi comunicatul ministerului spune că termenul a fost prezentat ca „dată orientativă.
„Guvernul a mandatat MIPE să efectueze propuneri către reprezentanții Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opțiune. În acest sens, cele două părți sunt într-un dialog constructiv permanent, iar propunerea finală avansată de România va veni inclusiv în funcție de recomandările primite din partea CE. Până în prezent nu este definitivată o listă finală în acest sens”, se arată în comunicatul ministerului.
Potrivit acestuia, CE a recomandat ca statele membre să transmită propunerile de modificare a planurilor, inclusiv noul capitol, până la sfârșitul lunii aprilie 2023, și nu mai târziu de 31 august 2023.
„Situația geo-politică și economică a Uniunii Europene și, în particular a regiunii României, s-a schimbat substanțial de la momentul adoptării Planului Național de Redresare și Reziliență în luna noiembrie a anului 2021. Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat major perspectivele macro-economice, în urma apariției unei noi crize cu efecte deosebite în plan energetic, în plan agroalimentar, inclusiv în lanțurile de aprovizionare și în schimburile comerciale, cu impact major în creșterea prețurilor. Gravitatea acestor evoluții nu a fost anticipată la momentul adoptării Deciziei de Implementare a PNRR al României (CID). Aceste evoluții au impact direct asupra realizării investițiilor incluse în PNRR și sunt considerate circumstanțe obiective cu incidență mare la nivelul statelor membre”, argumentează MIPE.
În acest context, ministerul notează că, dacă o măsură nu mai poate fi realizată parțial sau în totalitate ca urmare a unor circumstanțe obiective, modificarea acesteia s-ar putea realiza în baza art. 21 din Regulamentului (UE) 2021/241 privind MRR.
Un stat membru are posibilitatea să transmită o cerere motivată de modificare a planului de redresare și reziliență în perioada de implementare, în cazul în care circumstanțe obiective justifică o astfel de acțiune. În cazul în care Comisia consideră că motivele invocate de statul membru sunt justificate, aceasta poate să evalueze noul plan de redresare și reziliență în termen de două luni.
Statul membru în cauză și Comisia pot stabili de comun acord să prelungească acest termen cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar. Ulterior, Consiliul trebuie să aprobe evaluarea noului plan de redresare și reziliență prin intermediul unei decizii de punere în aplicare bazate pe o propunere a Comisiei pe care ar trebui să încerce să o adopte în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii.
Cum poate fi modificat PNRR
MIPE arată că modificarea PNRR în conformitate cu circumstanțele și nevoile actuale cuprinde trei componente distincte: diminuarea alocării în urma creșterii economice, introducerea capitolului REPowerEU și „modificări în baza circumstanțelor obiective”.
„Întrucât a reușit redresarea economiei și creștere în 2021 față de 2020, Guvernul este în situația de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro. Nu se pierde din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiții. (…) Comisia Europeană a publicat în iunie 2022 sumele actualizate ale granturilor pentru toate statele membre în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).
Această actualizare are loc deoarece 30% din valoarea maximă inițială a grantului s-a bazat, parțial, pe creșterea PIB-ului real estimată în previziunile economice din toamnă 2020 și, conform regulamentului european, aceasta a trebuit actualizată pe baza datelor Eurostat actuale, până la 30 iunie 2022”, arată MIPE.
Ministerul precizează, de asemenea, că REPowerEU aduce României o finanțare nouă de 1.440.391.220 euro (din care 1.397.228.597 euro alocare RePowerEU și 43.162.623 euro rezerva de ajustare la BREXIT) pentru investiții strategice în domeniul cheie al siguranței energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producție și stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice).
Ministerul arată că, în urma consultărilor, propune un pachet de reforme și investiții care ține cont atât de măsurile identificate în cadrul grupurilor de lucru, cât și de propunerile formulate în procesul de consultare publică.
Printre inițiativele propuse în urma acestor consultări se numără: acordarea de vouchere pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice și a sistemelor de stocare a energiei aferente pentru clădirile rezidențiale aparținând persoanelor fizice, crearea cadrului legal pentru utilizarea terenurilor neproductive/degradate proprietatea statului/UAT în scopul producției de energie verde, inclusiv crearea registrului unic național al terenurilor neproductive, îmbunătățirea cadrului legislativ pentru prosumatori și comunități energetice și sate autonome energetic, revizuirea cadrului legislativ în vederea acomodării măsurilor necesare pentru implementarea investițiilor offshore care permit producerea de energie din sursă regenerabilă – eolian.
Ce jaloane nu pot fi îndeplinite de Guvern
De asemenea, MIPE a solicitat coordonatorilor de reforme și investiții (CRI) să identifice în cadrul componentelor gestionate măsurile, respectiv jaloane și ținte care nu mai pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanțe obiective și să furnizeze, după caz, justificările necesare.
Printre solicitările transmise s-au evidențiat o serie de modificări de substanță ale măsurilor incluse în plan cu impact direct asupra descrierii din CID, precum și asupra mecanismului de implementare, printre care:
- Ca urmare a propunerilor transmise de CR/I sunt afectate aproximativ 11 componente (C1, C2, C3, C4, C6, C7, C8, C11, C13, C14, C15)
Propunerile vizează fie modificarea indicatorilor cantitativi aferenți țintelor, fie solicitarea de fonduri suplimentare pentru a acoperi necesarul de finanțare ca urmare a creșterii prețurilor. Totodată, există componente în cadrul cărora coordonatorii de reforme și investiții nu au solicitat diminuarea indicatorilor sau suplimentarea bugetului, specificând că măsurile se vor realiza în alocarea financiară inițială.
C8 este jalonul care vizează reforme fiscale și reforma sistemului public de pensii. Aici ministerul propune înlocuirea descrierii din CID prin eliminarea procentului de 9,4% din PIB și înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB.
Jalonul C4 se referă la transportul sustenabil și este vizată în principal partea legată de dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în Municipiile București și Cluj-Napoca.
Guvernul propune înlocuirea liniei de Metrou 4 (M4 București: secțiunea Gara de Nord – Filaret (6 stații), lungime 5,2 km) cu linia de Metrou 6 (M6 București: secțiunea 1 Mai – Tokyo (6 stații), lungime 6,6 km).
Ministerul menționează că nu este exclusă posibilitatea ca și alte propuneri să facă obiectul discuțiilor cu reprezentanții Comisiei, dacă aceste vor fi formulate de către ministerele de linie.
Cum stăm cu banii din a doua tranșă
MIPE arată că România a finalizat o nouă etapă a dialogului cu Comisia Europeană privind plata celei de-a doua tranșe de plată din PNRR, în valoare totală netă de 2,81 miliarde euro. Cererea de plată vizează 51 de jaloane și ținte.
„Situația în cadrul PNRR este stabilă și Guvernul României a fost în măsură să îndeplinească cu succes până în acest moment un număr de 72 de ținte și jaloane, ce aduc în conturile României aproximativ 10 miliarde de euro. De asemenea, sunt în curs de realizare alte 79 de ținte și jaloane, care vor aduce suplimentar 2,5 miliarde de euro până la finalul acestui an”, mai arată MIPE.