Documente confidențiale transmise de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene Comisiei Europene și consultate de SpotMedia.ro arată că autoritățile de la București își asumă ca pierdere o sumă importantă de bani pe care ar fi trebuit să-i primească prin PNRR. Documentele vorbesc clar de jaloane neîndeplinite, însă într-o primă reacție din partea unui membru al Guvernului ni se spune că de fapt ajustarea în minus este necesară având în vedere „performanțele economice peste așteptări pe care România le-a avut post pandemie”.
Documentele trimise de Guvern Comisiei, care vor fi discutate vineri la Bruxelles, arată că MIPE admite oficial că este gata să abandoneze 700 de milioane de euro, din cauza neîndeplinirii tuturor țintelor și jaloanelor din PNRR aferente tranșei doi.
Pe lângă acești bani, riscăm să pierdem alte 2,1 miliarde de euro, astfel că suma totală pe care România ar urma să o rateze din PNRR se ridică la 2,8 miliarde de euro.
Restanțele României
România oricum trimisese cu o întârziere de 2 luni cererea de plată pentru tranșa 2 (trebuia trimisă în septembrie și a fost trimisă în decembrie), iar acum suntem în situația în care, pe ultima sută de metri a evaluării, avem 6 jaloane neîndeplinite.
Formula de alocare a fondurilor pentru PNRR a fost determinată de numărul populației, rata șomajului și PIB-ul pe cap de locuitor, urmând ca, în funcție de evoluția reală a PIB-ului, să se determine o revizuire a sumelor primite. Datorită evoluției pozitive a PIB-ului, în cazul României a fost prevăzută la 30 iunie 2022 o revizuire negativă a contribuției financiare în valoare de 2.110.858.750 de euro.
Un memorandum intitulat „Aprobarea propunerii de diminuare a alocării aferente contribuției financiare maxime (grant) și a sprijinului financiar (împrumut), în valoare de 2.110.858.750 de euro, a Planului național de redresare și reziliență al României” a fost, astfel, aprobat în ședința de guvern din 22 martie, potrivit documentelor consultate de SpotMedia.ro.
Jaloanele cu probleme țin de reforme ce sunt în seama ministerelor Energiei, Justiției sau Muncii, ce vizează legi contestate puternic și în interiorul țării de specialiști și societatea civilă în momentul în care Guvernul și Parlamentul le-au conturat modificările. Cele mai contestate au fost Legea avertizorilor de integritate, cea care privește pensiile speciale și Legea decarbonizării.
Jaloane neîndeplinite de România:
- Jalonul 114 – Legea decarbonizării – Responsabil Ministerul Energiei
- Jalonul 430 – Legea privind protecția avertizorului de integritate publică – Responsabil Ministerul Justiției
- Jalonul 129 - Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW – Responsabil Ministerul Energiei
- Jalonul 133 - Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată – Responsabil Ministerul Energiei
- Jalonul 97 – Apel de proiecte pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale – Responsabil Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
- Jalonul 213 - Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2 – Responsabili Ministerul Muncii și ASF.
Într-o notă la documentul cu jaloanele cu probleme, MIPE arată și cum se calculează sumele pierdute, conform metodologiei transmise de Comisia Europeană.
„Plățile în cadrul PNRR nu sunt legate de costurile estimate sau efective ale măsurilor relevante, ci reflectă mai degrabă importanța atribuită fiecărei măsuri, având în vedere provocările cu care se confruntă statul membru. Prin urmare, aceleași principii vor fi aplicate atunci când se stabilește suma care urmează a fi suspendată atunci când un jalon sau un țintă nu este îndeplinită.
Conform acestei metodologii pentru o reformă considerată neîndeplinită (de exemplu Jalonul 114 - Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului) reținerea din cererea de plată poate ajunge la suma de 700 milioane de euro (47.000.000 EUR x 5 (reformă) x 3 (factor de corecție din partea COM întrucât această reformă se consideră critică). Aceeași abordare este luată în considerare pentru neîndeplinirea jalonului 430”, se arată în documentul ce poate fi consultat mai jos.
Ce domenii pierd bani și ce se întâmplă cu reformele
Din documente se mai remarcă faptul că Guvernul își asumă să ducă la bun sfârșit reformele, dar din propriul buget, ratând ajutorul european.
„Reformele din plan nu vor fi eliminate, iar în cazul în care au sume asociate, acestea vor fi diminuate din PNRR, urmând ca realizarea acestor reforme să fie suportate de la bugetul de stat sau din resurse proprii pentru păstrarea nivelului de ambiție”.
În plus, se mai menționează că „investițiile vor fi analizate în funcție de prioritățile specifice ale crizei actuale în următoarea ordine de prioritate: energie, transport, educație, sănătate, digitalizare și mediul de afaceri”.
Într-o declarație pentru SpotMedia.ro, europarlamentarul Dragoș Pîslaru susține că „coaliția știa de acum un an că va pierde 2,1 miliarde de euro din PNRR. Au îngropat banii europeni cu memorandumuri confidențiale”.
De altfel, copreședintele REPER a făcut primul dezvăluiri despre documentele obținute ulterior de Spotmedia.ro. Într-un interviu de miercuri de la Europa FM, el a calculat și câți bani pierd domeniile esențiale ale României.
- 400.000 de euro de la Sănătate;
- 38 de milioane de euro de la Educație;
- 200 de milioane de la proiectul cu semiconductori;
- 20 de milioane de la parteneriatele cu Administrația Publică și Societatea Civilă.
Prima explicație din partea Guvernului
SpotMedia.ro a solicitat puncte de vedere atât din partea Executivului, cât și a Comisiei Europene.
O primă explicație am primit-o prin ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja. Acesta recunoaște că se pune problema diminuării fondurilor, însă susține că nu are legătură cu reformele ratate, ci cu performanțele economice ale României.
„România nu pierde niciun ban din cauza neîndeplinirii unor jaloane în acest moment. Într-adevăr, există discuții legate de diminuarea valorii totale din PNRR ca urmare a faptului ca performanțele economice pe care România le-a avut post pandemie au depășit așteptările și atunci noi trebuie să ajustăm tot PNRR-ul cu o sumă aproximativ egală de 2,2 miliarde.
Știți foarte bine, PNRR-ul înseamnă o parte de grant - bani gratis de la UE - și o parte de împrumut, bani pe care România va trebui să-i dea înapoi. Sigur, împrumuturi acordate la dobânzi foarte bune. Deci despre asta este vorba și MIPE lucrează la propuneri care vizează anumite reduceri din PNRR, dar, repet, n-are legătură cu performanța României până în acest moment.
De altfel, dacă vă uitați, România este printre cele 11 țări care au depus prima cerere de plată la nivel european, deci doar 11 țări au depus, România e printre ele. Și România este printre singurele 6 țări care au depus a doua cerere de plată și suntem acolo, restul n-au depus. Și, într-adevăr, a treia cerere de plată sunt 2-3-4 țări care au depus-o până acum și atât.
Deci din punct de vedere al PNRR-ului până acum România s-a mișcat foarte bine și orice reducere de fonduri nu are legătură cu asta, ci cu faptul că trebuie să ajustăm anvelopa totală în funcție de datele economice pe care România le-a realizat efectiv recent”, a declarat, pentru SpotMedia.ro, ministrul Burduja.
El a ținut să precizeze că în orice caz nu s-ar pune problema tăierii de fonduri de la digitalizare.
„Și pe digitalizare sunt șanse mici să se taie pentru că în orice variantă noi trebuie să păstrăm acel procent de 20% din PNRR bani alocați pentru digitalizare. Cu privire la ministerul nostru, nu s-a pus problema tăierii unui euro din vreun proiect de digitalizare gestionat de noi din PNRR”, a conchis ministrul.