Doru Bulată, consilierul Președintelui Exim Banca Românească, în dialog cu Irina Chițu, analist financiar.
Irina Chițu: Aveți o experiență de peste 27 de ani în sistemul bancar. Ați lucrat în BCR, în diferite structuri la nivel european, la ARB, și sunteți formator la Institutul Bancar Român. Acum reprezentați Exim Banca Românească, instituția bancară care are o denumire nouă după ce a preluat Banca Românească. Pentru că sunteți tatăl a doi copii și tot vorbim de educație, care este rolul educației financiare?
Doru Bulată: Educația financiară pornește de acasă, din familie, dar relația corectă cu banii trebuie să pornească din școală, într-un efort educațional care să fie structurat și continuu. Zi de zi interacționăm cu banii, de aceea este important să știm cum să facem un ban, dar la fel de important este cum anume îl cheltuim. Unii copii sunt norocoși: primesc educație acasă, în familie, în mediile în care trăiesc. Îmi amintesc prima lecție pe care am învățat-o de la bunicul meu. Aveam opt ani și l-am rugat să-mi dea 20 de lei să merg la bâlci. Bunicul meu mi-a spus: “Nepoate, nu mă face pe mine un pol, dar nici ție nu ți-l dau degeaba!” Și astfel am învățat un lucru esențial: banii nu cad din cer!
Vrei să ai un copil conștiincios? Vrei să ai un adolescent educat, disciplinat, independent? Atunci dă-i posibilitatea să câștige bani! Și mult mai important, să aibă grijă de ei! Pe copiii mei i-am implicat în activități casnice, să-și facă curățenie în camerele lor, împreună să curățăm grădina la țară. Acum ei au deja un card, au un cont, și îl folosesc destul de frecvent.
Am încercat tot timpul să le dăm sfaturi simple: în primul rând economisește! Pune banii la început în pușculiță, mai târziu într-un cont. Apoi, folosește banii cu chibzuință! Folosește banii în mod inteligent! Nu da banii pe lucruri de care nu ai nevoie! Poate mai important decât primele două: să ai bani tot timpul! Banii sunt ca oxigenul! Nu te gândești la el, dar îți dai seama când îți lipsește!
La școală am insistat foarte mult în perioada care se numește Școala Altfel, să primească informații relevante despre ce sunt banii, cum se produc și cum trebuie cheltuiți. Au participat la astfel de lecții, dar cred că nu este suficient. Repet: este nevoie de un efort educațional structurat și continuu, cel puțin o dată pe an este nevoie ca în școli, începând de la școala primară până la liceu și apoi în facultate, copiii să primească informație financiară structurată, care să-i ajute să gândească în mod structurat. Ca o materie de sine stătătoare pe care să o faci în fiecare an, în funcție de complexitatea informațiilor.
Irina Chițu: Cine ar trebui să se implice în acest proces de educație?
Doru Bulată: Îmi amintesc că în Statele Unite, seara la cină, familia vorbește despre indicii bursieri. Este foarte important să avem obiceiuri financiare. Și aceste obiceiuri ne vor ajuta în viață. Din păcate, sunt din toate categoriile de populație - de la copii la seniori - oameni care nu au această educație financiară. Sistemul bancar s-a unit în acest efort de a aloca resurse pentru creșterea gradului de educație financiară în rândul populației. Toată comunicarea bancară este implicată în astfel de programe.
Suntem interesați să avem clienți educați! Un client educat reprezintă o valoare pentru o instituție de credit. Un client educat este căutat de toate băncile. Pentru că știe, cunoaște și înțelege produsele și serviciile bancare! Le folosește și în același timp le recomandă și la alții. Educația financiară este și în beneficiul băncilor care vor vinde mai mult și vor avea mai puține credite neperformante. Un obiectiv strategic este să ne informăm clienții. Să înțeleagă produsele, să înțeleagă serviciile noastre, să înțeleagă când este bine să ia un credit, dacă situația financiară le permite.
Irina Chițu: În continuare incluziunea financiară în România este scăzută, în continuare avem peste 40% din populație care nu are nici măcar un cont bancar. Ce credeți că ar trebui făcut ca să creștem incluziunea financiară?
Doru Bulată: Există un principiu: nu poți să administrezi ceea ce nu înțelegi! În afară de educația financiară care poate crește intermedierea, un alt element ar fi legat de digitalizarea care ofera acces la produse, la sisteme de plată, la sistemele de transzacționare ale pieței. Este necesar să înțelegem toți că trebuie să investim bani în afacerile și în firmele pe care le deținem, altfel există riscul să avem capitalism și capitaliști fără capital, iar bunăstare doar în mod limitat!
Irina Chițu: Ce riscuri trebuie să ia in calcul un consumator când face un credit, de exemplu!
Doru Bulată: În primul rând să se gândească foarte bine dacă are nevoie de acel credit și să se îndatoreze doar în moneda din care rezultă veniturile familiei. În al doilea rând, nivelul ratelor lunare să nu depășească 20-25% din venituri și să excludă din calcule primele, bonusurile sau dividendele, care sunt temporare. Să achiziționeze și un produs de asigurare, chiar dacă la început i se pare mai scump, dar este mai sănătos așa.
Irina Chițu: Ce riscuri își asumă banca în momentul în care creditează un consumator?
Doru Bulată: Banca își asumă în primul rând un risc să aibă un credit neperformant. Dar avem legislație și proceduri ca să administrăm acest risc cât se poate de eficient. Când un client are întârzieri în plata ratelor, de exemplu, este în mod clar un moment dificil pentru el, dar ne afectează și pe noi. În primele zile, când vedem că avem o restanță la un client, luăm legătura cu acest client și încercăm să găsim soluții. Pentru o perioadă să își amâne ratele, să găsim o soluție pentru refinanțarea creditului dacă este posibil. Inclusiv pentru o perioadă să suspendăm dobânda dacă este cazul. Nu ne dorim să ajungem la executarea garanțiilor. Obiectul nostru de activitate nu este legat de administrarea garanțiilor!
Irina Chițu: Puteți să vă dați seama și înainte ca un client să înregistreze întârzieri în plata ratelior că el are o problemă?
Doru Bulată: Relația dintre bancă și client este o relație pur umană! Și în acest sens reușim să aflăm, prin dialog cu clientul, dacă sunt dificultăți în ceea ce privește achitarea ratelor. Pentru persoanele juridice, pentru firme, lucrurile sunt mai complexe, dar în același timp ne asigură predictibilitate mai mare. Când vedem că a scăzut salariu pe care clientul îl încasează printr-un cont al băncii, ne dăm imediat seama că ceva se întâmplă. Negociem cu clienții ținând seama de relațiile contractuale, de drepturi și obligații, dar în mod evident și de situația financiară a fiecăruia. Ce nu putem negocia este buna-credință! Și această condiție este valabilă pentru ambele părți! Recomandarea noastră este să vină către bancă dacă are probleme și să încerce să-și plătească măcar o anumită sumă din rată. Înțelegem dificultatea, dar să arate că are dispoziția necesară de a găsi o soluție.
Irina Chițu: Cum vede banca dumneavoastră relația cu CSALB?
Doru Bulată: Relația dintre client și bancă este o relație de încredere, dar și această încredere trebuie să fie verificată! Dacă în fața instanței și după pronunțarea instanței este posibil ca ambele părți să rămână nemulțumite de sentință, la CSALB este deplin posibil ca ambele să fie mulțumite! Decât în instanță să ne confruntăm, mai bine la Centru să ne împăcăm!
Consumatorii să apeleze la CSALB atunci când consideră că nu au găsit o soluție favorabilă în relația cu banca! Multe situații dificile se rezolvă în bănci, dar dacă nu a reușit să găsească înțelegere, CSALB este locul unde neînțelegerile pot fi rezolvate. Soluționarea alternativă asigură economia resurselor: timp și bani, nervi și emoții. Dacă ar fi să scot în evidență trei elemente esențiale ale ativității CSALB acestea ar fi: încredere, echitate și solidaritate.