Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că împreună cu partenerii de guvernare s-a ajuns la un acord asupra unui plan extins pentru reducerea la maximum a cheltuielilor statului, prin care se vor economisi, în cele 5 luni care au mai rămas până la finalul anului, 6 miliarde de lei.
„Am reuşit astăzi, alături de partenerii de guvernare, să cădem de acord asupra unui plan extins pentru reducerea la maximum posibil a cheltuielilor statului. Principiul care stă la baza acestui plan este că, în efortul de diminuare a deficitului bugetar, greul trebuie să-l ducă mai întâi statul, nu cetăţeanul şi mediul privat!”, a scris Marcel Ciolacu, pe Facebook.
El a mai spus că liderii coaliţiei de guvernare au identificat astfel, „zeci de măsuri care, dincolo de eliminarea celor 200.000 de posturi bugetare neocupate, vor duce la tăierea unor sporuri nejustificate, la comasări şi desfiinţări de instituţii”.
„Reducem numărul de funcţii de conducere în sistemul public şi plafonăm indemnizaţiile de conducere la societăţile de stat.
În plus, introducem un sistem mai clar de monitorizare a indicatorilor de performanţă pentru autorităţile de stat în scopul favorizării proiectelor şi investiţiilor care chiar fac diferenţa.
Vom forţa procesul de descentralizare a unor decizii, mai ales pentru a construi un cadru legal pentru consorţii sau parteneriate de achiziţii centralizate. Doar aşa vor exista economii importante şi constante, pe termen lung, la bugetul de stat”, a mai precizat şeful Guvernului.
Prim-ministrul social-democrat a adăugat că resursele naturale aflate în proprietatea statului nu vor mai fi concesionate la preţuri ridicole şi a subliniat că vor fi actualizate toate redevenţele cu rata inflaţiei.
„În acelaşi timp, resursele naturale, aflate în proprietatea statului, nu vor mai fi concesionate la preţuri ridicole: de aceea, primul pas este actualizarea tuturor redevenţelor cu rata inflaţiei! Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5.8- 6 miliarde de lei până la finalul anului.
Suma va fi aproximativ egală cu ceea ce ne propunem să aducem ca venituri suplimentare la buget prin eliminarea unor excepţii fiscale. Fiindcă aşa credem că este corect: să existe un efort comun, distribuit echilibrat în societate, pentru un stat mai suplu şi mai eficient, în care să existe mai multă echitate şi transparenţă!”, a conchis Ciolacu.
6 miliarde de la stat, alte 6 din privat și cetățeni
Tot pe Facebook, dar ceva mai detaliat, a făcut anunțul și fostul premier Nicolae Ciucă.
„Am convenit, astăzi, în coaliţie, o consolidare echilibrată a bugetului de stat, raportată la cheltuieli şi venituri. Astfel, ne dorim să asigurăm o dezvoltare robustă a României în următorii ani, dar şi să ne încadrăm, anul acesta, într-o cotă de deficit bugetar agreată cu organismele internaţionale. Am căzut de acord ca, pentru anul 2023, să avem o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei. Aceasta va fi compusă, simetric, din aproximativ 6 miliarde lei provenite din reducerea cheltuielilor şi aproximativ 6 miliarde lei din asigurarea de noi venituri”, a scris Nicolae Ciucă, pe Facebook.
Liderul PNL a adăugat că a considerat obligatoriu ca, „înainte de orice discuţie despre veniturile la buget şi eforturi cerute mediului de afaceri sau populaţiei, să avem o decizie despre reducerea cheltuielilor statului şi despre viziunea creşterii economice a României pe termen mediu şi lung”.
„În momente ca acestea, statul trebuie să fie primul care dă dovadă că este gata să se eficientizeze pentru a asigura dezvoltarea României”, a mai precizat preşedintele liberalilor.
El a menţionat câteva dintre măsurile care vor fi luate pentru a reduce cheltuielile statului român.
„Referitor la reducerea cheltuielilor în sistemul bugetar am agreat asupra câtorva zeci de măsuri, dintre care am să menţionez câteva:
- Reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat și reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale (președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari, viceprimari) și ai reprezentanților autorității centrale în teritoriu (prefecți și subprefecți);
- Reducerea numărului de funcții de conducere de la 12 la 8 procente din totalul angajaților, desființarea funcției publice de șef de birou și creșterea numărului de persoane din subordinea celor ce dețin funcții de conducere.
- Comasarea între instituții subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor. Descentralizarea unor servicii, precum și prioritizarea programelor naționale de investiții.
- În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere. Numărul membrilor consiliilor de administrație va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din Comitetele de specialitate va fi redus la 5.
- Totodată, indemnizațiile cuvenite acestora vor fi reduse la echivalentul a trei salarii medii brute pe ramura de activitate, dar nu mai mult decât indemnizația lunară a unui secretar de stat. În plus, vor fi limitate salariile de bază ale personalului cu funcții de conducere în companiile de stat.
- Va fi creat cadrul legal pentru consorții/parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum și între UAT-uri județene și instituțiile publice subordonate din responsabilitatea altor UAT-uri.
- Acordarea voucherelor de vacanță doar pentru funcționarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut.
- Pentru instituțiile publice autonome aflate în coordonarea Parlamentului se va institui o taxă specifică de 80% asupra rezultatului net, dar nu mai puțin de 50% din valoarea taxelor/tarifelor specifice. Salariile conducătorilor acestor instituții vor fi limitate la cel mult de șase ori indemnizația brută a unui ministru, iar a celorlalți angajați la maximum 80% din salariul conducătorului instituției.
- Comasarea a minimum 20% din institutele de cercetare/dezvoltare existente, astfel încât să se reducă cheltuielile de personal cu 15% și desființarea celor care nu mai sunt relevante în actualul context socio-economic”.
Ultimatum de 2 săptămâni pentru creșterea taxelor
Ulterior, la întrebările insistente ale jurnaliștilor, Ciucă a dat câteva detalii și despre ce taxe vor crește și ce industrii sunt vizate, însă în mare parte lucrurile deja cunoscute, lăsând să se înțeleagă că încă sunt neînțelegeri la acest capitol.
„Nu s-a discutat despre TVA. Oricum este măsura pe care niciunul dintre partidele din coaliţie nu o agreează. (…) Toată lumea este de acord că trebuie să rămânem cu TVA de 5% la cărţi şi manuale şcolare. Este singura excepţie, da. Nu am discutat despre festivaluri”, a spus Ciucă, chestionat despre creșterea taxei pe valoare adăugată și dacă va fi ea 5% pentru cultură.
Întrebat dacă a existat o decizie privind o taxă de 1% pentru imobilele a căror valoare depăşeşte 500.000 euro, preşedintele liberalilor a explicat că este vorba de o analiza în aşa fel încât „această taxă să nu fie nici peste media europeană, nici să fie la 0,1% - cât este în momentul de faţă”, însă nu a fost luată încă o hotărâre finală în acest sens.
Chestionat dacă vor fi eliminate anumite excepţii fiscale în domeniul IT, liderul PNL a precizat că nu au fost discuţii despre acest subiect, ci doar despre reducerea la general a cheltuielilor la bugetul de stat.
Acesta a adăugat că liderii coaliţiei nu pot depăşi jumătatea lunii august în a lua o decizie privind viitorul pachet de măsuri fiscale.