Infrastructura de bază rămâne una dintre condițiile esențiale pentru dezvoltarea comunităților. Prin proiecte de apă, canalizare, gaze, drumuri și lucrări urbane, ACVATOT contribuie la modernizarea rețelelor de utilități esențiale și la creșterea calității vieții.
Călin Bichir, Director General ACVATOT, vorbește despre evoluția companiei, proiectele reprezentative derulate în ultima perioadă și provocările reale din execuția unui portofoliu divers de infrastructură.
Patru teme principale din interviu
- ACVATOT și-a diversificat portofoliul și lucrează tot mai mult în infrastructura esențială pentru comunități: apă, canalizare, gaze, drumuri și lucrări urbane, cu proiecte publice care au susținut o creștere de aproximativ 6% a cifrei de afaceri în 2025.
- Compania are șantiere deschise în București, Ilfov și mai multe județe din țară, inclusiv Prahova, Dâmbovița, Giurgiu și Covasna, pe proiecte care merg de la modernizări de drumuri și sensuri giratorii până la rețele de apă, canalizare, gaze și stații de epurare.
- Impactul lucrărilor se vede direct în viața oamenilor: acces mai bun la utilități, trafic mai sigur, reducerea riscului de acumulări de apă și modernizarea infrastructurii de bază din comunități.
- România are încă mari decalaje de recuperat în infrastructura edilitară și rutieră, iar cele mai mari nevoi de investiții rămân în apă, canalizare, epurare, rețele de gaze, colectarea apelor pluviale și modernizarea drumurilor locale și naționale.
ACVATOT este prezentă astăzi în proiecte de apă, canalizare, gaze si infrastructură rutieră. Ce spune evoluția portofoliului despre direcția în care a evoluat compania în ultima perioada?
În ultima perioadă, ACVATOT și-a consolidat poziția în zona infrastructurii edilitare și urbane, printr-un portofoliu mai diversificat de proiecte. Activitatea noastră a crescut în special prin contracte de achiziții publice în domenii esențiale pentru dezvoltarea locală, în special lucrări de apă și de canalizare, infrastructură rutieră sau înființări și reabilitări de rețele de gaze naturale.
Această diversificare se vede și în rezultatele noastre în 2025, când activitatea ACVATOT a fost susținută în principal de proiecte publice de utilități și transport, iar cifra de afaceri a crescut cu aproximativ 6% față de anul anterior.
În paralel, ne extindem capacitatea de execuție și către proiecte complementare.
Care sunt proiectele pe care le considerați reprezentative pentru ACVATOT în această perioadă și ce arată ele despre tipul de lucrări pe care compania le poate executa?
Avem în derulare mai multe proiecte relevante în această perioadă, care arată cel mai bine diversitatea portofoliului ACVATOT și capacitatea de a livra lucrări diverse de infrastructură, astfel că avem șantiere deschise atât în București și Ilfov, cât și în alte județe, precum Prahova, Dâmbovița, Giurgiu și Covasna.
Pe segmentul de infrastructură rutieră implementăm proiecte care contribuie la siguranța și fluidizarea traficului, precum modernizarea DJ100 pe raza localității Brănești, execuția drumului de legătură DJ 301 Tânganu – A2, amenajarea sensului giratoriu de pe DN 1A, în orașul Buftea, la intersecția cu strada Știrbei Vodă, precum și amenajarea sensului giratoriu de pe DN2, la intersecția cu DC29, în localitatea Șindrilița.
În paralel, derulăm proiecte importante de infrastructură edilitară, precum extinderea și reabilitarea rețelelor de apă și canalizare în localitatea Bolintin-Vale, finanțată prin PNRR, sisteme de canalizare pluvială pentru colectarea și evacuarea apelor meteorice în Cornetu și Mogoșoaia, finanțate prin AFM, aducțiunea de apă de la Fieni, Dâmbovița, realizată la inițiativa Companiei Naționale de Investiții, reabilitări de rețele de gaze naturale în Comarnic, Câmpina și București, pentru Distrigaz Sud Rețele, microstația de epurare din cartierul Mitică Apostol – Ploiești și rețelele edilitare aferente proiectului Prelungirea Ghencea – Pasaj spre DJ 602.
Prin urmare, ne implicăm într-un volum în creștere de lucrări, care reflectă direcția noastră de dezvoltare, atât pe zona de infrastructură rutieră, cât și pe cea de utilități.
Dincolo de dimensiunea tehnică a acestor investiții, unde se vede cel mai clar impactul lor în comunitățile în care lucrați?
Impactul se vede în primul rând în viața de zi cu zi a comunităților. O rețea de apă sau canalizare extinsă înseamnă acces mai bun la utilități, o lucrare de canalizare pluvială reduce riscul acumulărilor de apă, iar o modernizare rutieră face traficul mai sigur.
Pentru noi, o lucrare bună nu înseamnă doar execuție tehnică, ci și reducerea disconfortului pentru comunitate, așa că ne preocupăm să lucrăm în termene cât mai scurte, cu standarde ridicate de calitate și siguranță, dar și cu impact cât mai redus asupra mediului și asupra celor care locuiesc sau lucrează în zonele în care intervenim.
Ce presupune, în practică, coordonarea simultană a unor lucrări foarte diferite, începând de la rețele de utilități la infrastructură rutieră?
Coordonarea unui astfel de portofoliu presupune organizare foarte clară. În cadrul ACVATOT, fiecare tip de lucrare are o structură dedicată, respectiv drumuri, apă-canal, gaze sau lucrări termice, fiecare direcție fiind coordonată de specialiști cu experiență. Echipele sunt completate de managerii de proiect și inginerii care urmăresc execuția, în funcție de specificul fiecărui contract.
Este un model care ne permite să alocăm corect resursele, să coordonăm echipele de execuție și să menținem controlul asupra termenelor și calității.
Lucrările de infrastructură nu seamănă între ele: o intervenție pe o rețea de gaze are alte cerințe decât o lucrare rutieră sau un proiect de canalizare. De aceea, specializarea echipelor și planificarea sunt esențiale.
Într-un context în care nevoia de modernizare a infrastructurii rămâne ridicată, cum vedeți evoluția pieței de infrastructură urbană și națională în următorii ani? Unde credeți că va exista cea mai mare nevoie de investiții?
Nevoia de investiții în infrastructură rămâne foarte mare, atât în zona urbană, cât și în cea rurală. În continuare, utilitățile de bază vor fi o prioritate: apă, canalizare, epurare, rețele de gaze, dar și soluții pentru colectarea apelor pluviale, mai ales în contextul schimbărilor climatice și al episoadelor de ploi intense.
De asemenea, zona apelor uzate rămâne una dintre cele mai importante provocări. România a făcut progrese și unele proceduri de infringement pe mediu au fost închise, însă necesarul de investiții în rețele de canalizare și stații de epurare a apelor uzate este încă ridicat, mai ales în comunitățile unde infrastructura de bază nu ține pasul cu dezvoltarea locală sau cu standardele actuale de mediu.
În același timp, infrastructura rutieră locală și națională va continua să aibă nevoie de modernizare, de la drumuri comunale și județene până la conexiuni cu infrastructura mare.
România are încă multe decalaje de recuperat, iar investițiile în infrastructura edilitară și rutieră sunt esențiale pentru dezvoltarea comunităților și pentru atragerea de investiții locale.
Care sunt presiunile reale din execuția unui astfel de portofoliu (termene, costuri, resursă umană, organizare) și cum reușiți să le gestionați?
Presiunile vin din mai multe direcții. În primul rând, există o presiune foarte mare pe termene și costuri, mai ales în proiectele finanțate din fonduri publice sau europene, unde graficele de execuție sunt stricte. În același timp, piața este foarte competitivă, iar diferența se face prin capacitatea de a livra lucrări de calitate, în condiții de siguranță și cu respectarea cerințelor tehnice.
O altă provocare este întârzierea în decontarea lucrărilor, fapt ce influențează în mod direct cash flow-ul, mai ales într-un portofoliu cu multe șantiere active, materiale și echipe mobilizate în paralel.
În plus, referitor la resursa umană, suntem într-o continuă ”vânătoare” de personal calificat, pentru că avem o nevoie constantă de specialiști, de oameni bine pregătiți, cu experiență în teren și cu capacitatea de a lucra la standardele cerute de companie.
Gestionăm aceste presiuni prin planificare atentă, control al costurilor, organizare pe direcții specializate și investiții continue în echipe și echipamente. În infrastructură, nu poți compensa lipsa de organizare pe parcurs. Proiectul trebuie gândit corect de la început.
Ce rol joacă tehnologia, planificarea și organizarea internă în capacitatea companiei de a livra proiecte complexe, în ritmul cerut de piață?
Tehnologia are un rol de bază, atât în execuție, cât și în coordonare. În teren, vorbim despre utilaje performante, adaptate diferitelor tipuri de lucrări, de la infrastructură rutieră la rețele edilitare. În zona de management, avem echipamente și soluții IT care ajută la urmărirea activității din șantier, la transmiterea informațiilor către echipele din birou și la digitalizarea unor procese administrative sau operaționale.
Planificarea este la fel de importantă. Pentru fiecare proiect, trebuie asigurate din timp echipele, utilajele, materialele și coordonarea cu beneficiarii, iar organizarea internă pe direcții specializate ne ajută să folosim mai eficient resursele și să păstrăm un nivel bun de control asupra execuției.
Urmărind evoluția ACVATOT din ultima perioadă, ce direcții de creștere va consolida compania în continuare?
Prioritatea noastră este să consolidăm poziția ACVATOT pe piața lucrărilor specializate de infrastructură majoră, și să continuăm să livrăm la standardele de calitate și siguranță cu care ne-am obișnuit clienții.
Contextul economic rămâne dificil, iar acest lucru ne obligă la prudență și disciplină operațională. Nu urmărim creșterea cu orice preț, ci dezvoltarea sustenabilă a portofoliului, prin proiecte pe care le putem gestiona corect și livra în condiții bune pentru beneficiari și comunități.
