Banca Naţională a României (BNR) anunţă că inflaţia va înregistra o creştere semnificativă în trimestrul III al anului, ca urmare a doi factori principali: expirarea plafonării preţurilor la energie electrică şi majorarea TVA şi a accizelor începând cu 1 august 2025.
Potrivit raportului BNR, această creştere va fi urmată de o scădere relativ lentă a inflaţiei în următoarele trimestre.
„Rata anuală a inflaţiei va consemna un amplu salt în trimestrul III 2025 (…), iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent şi pe o traiectorie fluctuantă considerabil mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă”, arată raportul.
Inflaţia coboară brusc abia în toamna anului viitor
BNR estimează o scădere accentuată a inflaţiei abia în trimestrul III 2026, odată cu dispariţia efectelor celor două „şocuri” menţionate. Pe termen mai lung, scăderea ar trebui să continue, stimulată şi de măsurile de austeritate implementate de Guvern începând cu august 2025.
„Ea va descreşte apoi gradual (…), pe fondul intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată”, notează BNR.
Factori de risc: instabilitatea globală şi măsurile fiscale viitoare
BNR avertizează că există încă riscuri semnificative care pot afecta evoluţia inflaţiei şi a economiei. Printre acestea: războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu, disputele comerciale globale şi incertitudinile privind continuarea consolidării bugetare.
Banca centrală subliniază importanţa atragerii fondurilor europene - în special din programul Next Generation EU - pentru contracararea efectelor măsurilor fiscale dure şi a contextului geopolitic dificil.
Inflaţia a crescut în iunie la 5,66%
Potrivit celor mai recente date, rata anuală a inflaţiei a ajuns în iunie 2025 la 5,66%, faţă de 5,45% în luna precedentă. Creşterea a fost alimentată în special de scumpirea alimentelor şi combustibililor.
„Pe ansamblul trimestrului II 2025, rata anuală a inflaţiei s-a mărit mai mult decât s-a anticipat (…), sub influenţa scumpirii alimentelor, îndeosebi a fructelor”, precizează BNR.
Indicatorul inflaţiei de bază, care exclude preţurile volatile, a crescut şi el, de la 5,2% în martie la 5,7% în iunie. Explicaţiile ţin de creşterea costurilor salariale, deprecierea leului şi aşteptările inflaţioniste tot mai mari.
Economia stagnează, consumul încetineşte
Datele statistice arată că în primul trimestru al anului 2025 economia a stagnat, iar consumul populaţiei a crescut într-un ritm mai lent. În schimb, investiţiile s-au redresat după o scădere abruptă în perioada anterioară.
În trimestrul I 2025, deficitul comercial a continuat să crească, însă deficitul de cont curent - care reflectă întreaga balanţă a relaţiilor economice externe - şi-a redus ritmul de deteriorare în trimestrul II.
Piaţa muncii dă semne de slăbiciune
Datele din aprilie şi mai arată scăderi în numărul de salariaţi şi o scădere a şomajului la nivel de trimestru. Totuşi, salariile continuă să crească într-un ritm de două cifre, iar firmele raportează o scădere a intenţiilor de angajare.
În iulie, leul şi-a oprit deprecierea faţă de euro, dar s-a slăbit în raport cu dolarul american. În acelaşi timp, dobânzile la credite şi titluri de stat au început să scadă, reflectând aşteptări mai bune privind consolidarea bugetară.
Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an. Dobânzile pentru facilităţile de creditare şi depozit rămân la 7,5%, respectiv 5,5%. Rezervele minime obligatorii pentru bănci nu se schimbă.