Inflația va continua să rămână ridicată ca urmare a scumpirilor la energie, gaze naturale și la petrol, iar BNR va continua să majoreze rata de dobândă de politică monetară pentru a lupta cu anticipațiile inflaționiste în creștere, a transmis Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România, într-o analiză pentru Project-E.ro
Rata inflației va rămâne la un nivel ridicat până la finalul anului, probabil în intervalul 8-9 la sută. Însă riscul este pe partea de creștere a ratei inflației, nefiind excluse valori mai mari ale acesteia, pentru perioade scurte de timp, pentru finalul anului 2021 și prima parte a anului 2022.
Rata actuală a inflației are o componentă tranzitorie, a cărei influență se va diminua în cursul anului viitor. Însă această reducere a ratei inflației va fi către un nivel ridicat. De exemplu, anticipațiile membrilor CFA România pentru orizontul de 12 luni indică o rata a inflației de 5%.
Factorii care pun presiune pe creșterea ratei inflației:
- Prețul produselor energetice (șoc de ofertă): combustibil, energie electrică, gaz natural. Acestea au un impact direct asupra ratei inflației, cât și indirect (efecte de runda a a doua), având în vedere că orice bun sau serviciu din coșul de consum necesită pentru producerea sau prestarea lui utilizarea a cel puțin uneia dintre cele trei forme de energie. Prețurile acestor produse energetice sunt stabilite pe piețele internaționale, și, din acest motiv, reducerea lor pe termen scurt este greu de realizat. Și în cazul în care sunt plafonate, pe termen scurt, pentru consumator, efectele de runda a doua vor continua să acționeze asupra ratei inflației, având în vedere faptul că prețurile neplafonate vor intra în costul de producție al agenților economici.
- Prețurile mărfurilor, de asemenea, determinate pe piețele internaționale, care au crescut substanțial în ultimul an, unele dintre ele atingând maxime istorice. Aceste prețuri vor conduce la o inflație importată.
- Prețurile de producție, extrem de ridicate. De exemplu, la nivelul lunii septembrie, prețurile producției industriale s-au majorat cu aproape 20% (față de septembrie 2020). Ce puțin o parte din aceste prețuri se vor regăsi în prețurile de consum.
- Inflația importată. Mediul global se caracterizează prin rate ridicate ale inflației (exemplu: Statele Unite peste 6%, Zona Euro peste 4%). Prin urmare, importurile se vor realiza la prețuri mai ridicate.
În general, o rată a inflației ridicată generează modificări de comportament și așteptări de creștere și în viitor a ratei inflației (anticipații adaptive).
Majorările de dobândă operate de BNR sunt de abia la început
Adrian Codirlașu consideră că decizia BNR de majorare a dobânzii de politică monetară cu 0,25% a fost luată pentru a contracara majorarea anticipațiilor inflaționiste.
Banca centrala a majorat rata de dobândă de politică monetară cu 25 de puncte de baza (la 1.75%) în ultima ședință a acestui an. În același timp, a majorat cu 25 de puncte de baza intervalul dintre rata de dobândă de politică monetară și facilități. Acestea două au condus la majorarea cu 50 de puncte de bază a facilității de credit. Deci, de facto, majorarea a fost de 50 de puncte de bază.
Banca centrală a ales să majoreze rata de dobândă de politică monetară în pași de 25 de puncte de bază, pe de o parte, pentru a contracara majorarea anticipațiilor inflaționiste, având în vedere că ceea ce a generat creșterea ratei inflației sunt factorii de ofertă, factori pe care banca centrală nu îi poate influența prin politica monetară.
Ciclul de majorare a ratelor de dobândă este abia la început și vor mai urma, probabil, cel puțin încă trei majorări (la 2.50%).
Rata dobânzii de politică monetară va depinde atât de factorii interni (rata inflației), cât și de factori externi – ratele de dobândă practicate de celelalte bănci centrale din regiune (Polonia, Cehia, Ungaria), cât și cele practicate de Banca Centrala Europeană si FED.
De exemplu, o înăsprire mai agresiva a politicii monetare a FED (posibilă, având în vedere rata ridicată a inflației în Statele Unite – peste 6%) va genera majorarea ratelor de dobândă la nivel global.
Deprecierea monedei naționale va continua și în 2022
În ultimii 5-6 ani, moneda națională a pierdut anual în medie în jur de 10 bani față de euro. Probabil acest trend va continua.
În acest sens sunt și rezultatele sondajului CFA Romania, nivelul anticipat al cursului EUR/RON pentru un orizont de 12 luni fiind 5.05 lei pentru un euro.
Ce determină presiunea de depreciere a leului:
- Deficitele gemene (bugetar și de cont curent), printre cele mai mari din Uniunea Europeană
- Diferențialul de inflație dintre România și zona euro, întotdeauna pozitiv
Economia României își va continua creșterea și în 2022
Probabil Romania va înregistra o creștere economică între 4-5%. Ceea ce este o creștere economică robustă.
Riscurile la adresa economiei românești
Pe de o parte, există riscuri economice, precum deficitele gemene. Deficitul bugetar trebuie redus către un nivel de sub 3% până în anul 2024, România fiind în procedură de deficit excesiv. În ceea ce privește deficitul de cont curent, un factor de mitigare pot fi banii din PNRR.
Un alt risc la adresa economiei românești este rata inflației. Presiunile inflaționiste vor rămâne mai mulți ani de acum încolo, atât în România cât și la nivel global.
În același timp, există riscuri din afara mediului economic, dar care au efecte asupra economiei:
- Pandemia, în contextul în care România are a doua cea mai redusă rată de vaccinare din Uniunea Europeană
- Riscuri geopolitice – un posibil război între Rusia și Ucraina.
Articol realizat de Project-E