România se situează pe locul 27 dintre cele 27 de state membre ale UE în ediţia din 2021 a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI), care urmăreşte progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce priveşte competitivitatea digitală în domenii precum capitalul uman, conectivitatea în bandă largă, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi şi serviciile publice digitale, a anunţat vineri Comisia Europeană.
În ceea ce priveşte capitalul uman, România se situează pe locul 26, obţinând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor. Deşi ţara are un număr mare de absolvenţi în domeniul TIC (situându-se pe locul 4), deficitul de specialişti TIC limitează capacitatea ţării de a inova şi de a profita de avantajele transformării digitale. În schimb, în ceea ce priveşte numărul femeilor specialiste în domeniul TIC, România se situează pe locul trei.
În privinţa conectivităţii, s-au înregistrat în continuare progrese în 2020 în ceea ce priveşte acoperirea în bandă largă fixă, dar adoptarea serviciilor în bandă largă a progresat într-un ritm mai lent. Cu toate acestea, România se situează pe locul şapte datorită nivelului ridicat de utilizare a benzii largi de cel puţin 100 Mbps (52%).
Conectivitatea în România ar putea fi îmbunătăţită în continuare prin punerea accentului pe eliminarea decalajului digital dintre zonele urbane şi cele rurale, raţionalizarea procedurilor de acordare a autorizaţiilor, actualizarea strategiei privind banda largă pentru a reflecta obiectivele pentru 2025 privind gigabiţii şi transpunerea cadrului de reglementare în conformitate cu legislaţia UE.
Comisia Europeană consideră că întreprinderile românești nu profită pe deplin de tehnologiile digitale (schimbul electronic de informaţii, platformele de comunicare socială, volumele mari de date şi cloud), cu excepţia inteligenţei artificiale.
În ceea ce priveşte serviciile publice digitale, România se clasează pe ultimul loc în ceea ce priveşte indicatorii-cheie, cum ar fi serviciile publice digitale pentru cetăţeni şi întreprinderi, utilizatorii de servicii de e-guvernare şi formularele precompletate. Proiectele care vizează îndeplinirea diferitelor priorităţi digitale sunt incluse în Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, lansat de Guvernul României în iulie 2020, cu o alocare bugetară de 100 de milioane de euro din fonduri UE şi naţionale, care acoperă perioada 2021-2030.
Printre proiectele digitale din cadrul programului se numără: crearea unui nod de interoperabilitate, împreună cu identificarea şi conectarea principalelor registre de date; utilizarea semnăturilor electronice în administraţia publică; crearea unui punct unic de contact; introducerea cărţii de identitate electronice; migrarea serviciilor publice către un cloud guvernamental; dezvoltarea unor sisteme de date deschise care să permită accesul sectorului privat la activele de date deţinute de administraţia publică şi investiţii pentru creşterea capacităţii de gestionare a riscurilor cibernetice şi de conectare a caselor de marcat fiscale electronice.
Potrivit CE, anul 2020 a fost un an dificil din cauza schimbării guvernului de la sfârşitul anului şi a pandemiei de COVID-19, care a declanşat utilizarea tot mai frecventă şi cererea de servicii publice digitale şi a accelerat transformarea digitală a Ministerului Afacerilor Interne, care a depus eforturi pentru a dezvolta şi a implementa diverse sisteme TIC într-un mod rapid şi sigur. În decembrie 2020, noul guvern a înfiinţat Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, care are în subordine Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
Continuitatea în ceea ce priveşte dezvoltarea şi punerea în aplicare a măsurilor de digitalizare ar contribui la o creştere stabilă a performanţei României în toate dimensiunile DESI, consideră forul comunitar. Acest lucru va implica reducerea deficitului de specialişti TIC, stimularea digitalizării întreprinderilor şi modernizarea administraţiei publice pentru a oferi servicii publice digitale mai numeroase şi mai bune, care ar putea îmbunătăţi performanţa României.
Soluții în PNRR
Suma totală alocată pentru Planul de redresare şi rezilienţă al României este de 29,1 miliarde de euro, cu un sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14,2 miliarde de euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Împreună, aceste sume reprezintă 13,09% din PIB-ul României din 2019. Planul cuprinde 171 de măsuri - 64 de reforme şi 107 investiţii, structurate în jurul a şase piloni şi cincisprezece componente.
Cinci dintre cele şapte domenii de politică digitală identificate în anexa VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă fac obiectul unor măsuri incluse în PNRR: conectivitatea, capitalul uman, e-guvernarea, serviciile publice digitale şi ecosistemele digitale locale, digitalizarea întreprinderilor, investiţiile în capacităţile digitale şi implementarea tehnologiilor avansate. Măsurile vizează, de asemenea, cele patru iniţiative emblematice în domeniul digital prezentate în Strategia anuală pentru 2021 privind creşterea durabilă: conectarea, modernizarea, dezvoltarea şi recalificarea şi perfecţionarea.
Măsurile care contribuie la obiectivele digitale reprezintă 20,5% din alocarea financiară, mai mult decât cerinţa minimă de 20% prevăzută de Regulamentul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă.
O contribuţie la fel de semnificativă o are componenta 15, "Educaţie", care prevede reforme şi investiţii pentru digitalizarea procesului educaţional, în valoare de 1,129 miliarde de euro. Se preconizează, de asemenea, că investiţiile în digitalizarea transportului rutier şi feroviar vor contribui la tranziţia digitală, datorită sumei de 864 de milioane de euro care va fi alocată pentru componenta de transport durabil.
Pentru componenta 9 - "Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare" - se alocă suma de 1,064 miliarde de euro. Digitalizarea întreprinderilor joacă un rol important în cadrul PNRR-ului României şi se preconizează că va spori competitivitatea şi potenţialul de inovare atât al IMM-urilor, cât şi al întreprinderilor mari.
În ceea ce priveşte capitalul uman, România se situează cu mult sub media UE. Mai puţin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale cel puţin de bază (56% la nivelul UE în ansamblu), în timp ce 35% au competenţe cel puţin de bază în materie de software (media UE: 58%). Numai 10% dintre persoane au competenţe digitale peste nivelul de bază.
Decalajul digital dintre zonele urbane şi cele rurale din România a scăzut în ceea ce priveşte acoperirea VHCN după o creştere de 17% până la o acoperire de 56% a zonelor rurale (dublul mediei UE de 28%).
În ceea ce priveşte securitatea cibernetică, România nu utilizează încă un sistem de certificare pentru achiziţiile publice sau reglementări tehnice la nivel naţional. Intenţia este de a reglementa acest aspect după aprobarea legislaţiei primare de instituire a Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică din România (DNSC), astfel încât să poată prelua aceste sarcini, se mai arată în comunicatul CE.
"Întreprinderile române nu profită pe deplin de tehnologiile digitale avansate şi au, în general, un punctaj mai mic decât media UE. Prin urmare, este foarte încurajator să vedem eforturile depuse de această ţară pentru a promova digitalizarea întreprinderilor într-un număr mare de domenii, cu sprijinul mai multor ministere", precizează sursa citată.
România se situează pe ultimul loc în rândul statelor membre în privinţa serviciilor publice digitale, deoarece toţi indicatorii sunt cu mult sub media UE. Doar 16% dintre utilizatorii online români interacţionează activ cu serviciile de e-guvernare, în comparaţie cu media UE de 64%. În ceea ce priveşte indicatorul pentru formularele precompletate, punctajul de 6 al României este cu mult sub media UE de 63. În ceea ce priveşte serviciile publice digitale pentru cetăţeni şi, respectiv, pentru întreprinderi, România are un punctaj de 44 (media UE: 75) şi 49 (media UE: 84). Cu un punctaj de 69%, ţara are rezultate sub media UE de 78% în ceea ce priveşte datele deschise.