„Vara trecută, nicio seară nu am putut s-o petrecem afară din casă, în grădină, din cauza fumului și mirosului provenite de la arderile ilegale din Sintești și depozitul de gunoi”, spune Claudiu Pacearcă, 41 de ani, specialist în comunicare și relații publice, rezident al comunei Jilava, județul Ilfov.
Mii de familii s-au mutat în ultimii an în sudul Bucureștiului fără să știe că intră într-o „capcană” din cauza problemelor grave de poluare din zonă.
Jilava și Berceni, două localități, practic, lipite de București, sunt afectate puternic de arderile ilegale de deșeuri și depozitul de gunoi din Sintești.
De curând, locuitorii afectați de poluare au lansat mai multe inițiative cetățenești, declanșând o confruntare cu autoritățile centrale și locale, „care nu fac nimic pentru a rezolva problema”, a precizat Claudiu Pacearcă, pentru spotmedia.ro.
Una dintre aceste inițiative a fost realizarea aplicației „iarmiroase.ro„, prin care, completând un formular, cei afectați de poluare pot face automat plângere la Garda de Mediu și Direcția de Sănătate Publică.
Claudiu Pacearcă, unul dintre membrii ONG-ului Asociația Civică „Iar Miroase”, spune că aplicația se va dezvolta și vor desfășura și alte acțiuni pentru a apăra interesele vitale ale cetățenilor care trăiesc în zone din țară puternic poluate.
VIDEO. Ardere de deșeuri în Sintești, filmată din Jilava - Sursa: Facebook/ Claudiu Pacearcă
Se strânge lațul
În data de 7 februarie 2024, Comisia Europeană a publicat lista deciziilor de infringement, prin care i se „solicită României să închidă și să reabiliteze depozitele ilegale de deșeuri”.
În urma „Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, li s-a acordat autorităților termenul de 16 iulie 2017 pentru a se conforma normelor UE în ceea ce privește 101 depozite de deșeuri”, se arată în comunicatul Comisiei.
„Întrucât această obligație nu a fost respectată în totalitate, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020. Până în prezent, România a închis și reabilitat 92 de depozite de deșeuri. Calendarul pentru închiderea și reabilitarea celorlalte nouă depozite de deșeuri este 2026-2028, pentru cinci dintre ele, și incert pentru celelalte patru”, se arată în raportul citat.
„Prin urmare, Comisia a decis să emită un aviz motivat pentru România, care are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită cazul în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene”, se mai precizează în decizia instituției.
CITIȚI toate articolele din seria care descrie ravagiile făcute de arderile ilegale și depozitarea neconformă a gunoaielor din Sintești, județul Ilfov.
Un proces la Curtea Europeană se poate încheia cu penalități consistente. Din jurisprudența instanței reiese că țara noastră ar putea să ajungă la plata a milioane de euro zilnic până la rezolvarea situației.
Conform unor surse politice, pe lângă problema gropilor de gunoi ilegale și disfuncționale, România a intrat pe radarul Comisiei Europene și în ce privește calitatea proastă a aerului, grav afectată de arderile ilegale.
Deschiderea unei noi proceduri de infringement, de data asta pentru un alt capitol, ar fi catastrofală din punct de vedere economic pentru București.
Ar putea fi oprite o serie de investiții industriale și imobiliare, ar fi afectată agricultura din zonele poluate, mii de locuri de muncă și afaceri vor fi puse pericol.
Sute de sesizări
„Arderile ilegale de deșeuri în zona Sintești au început în anii ’90, atunci când familii din localitate ardeau anvelope pentru a extrage textura metalică”, povestește Claudiu Pacearcă, locuitor al comunei Jilava.
„…eram copil și împreună cu prietenii mei știam de topitoriile din Sintești, era ceva cunoscut de toată lumea”, își amintește Claudiu.
„Dacă de atâtea decenii, activitatea a supraviețuit, este destul de clar că e una bănoasă. Toate administrațiile locale din zonă cunosc situația și nu fac nimic”, crede Claudiu Pacearcă.
În ultimele 21 de zile, conform aplicației „Iar Miroase”, 630 de sesizări au fost trimise de cetățeni către autorități cu privire la calitatea aerului, cele mai multe provenind din sudul capitalei.
„E trist să constați că mașini scoase din uz, cauciucuri, electronice, se importă în România. …mare parte din gunoi este al nostru. În cazul mașinilor scoase din uz, e scump să o dezafectezi… E mai ieftin să o trimiți în România sub formă de mașină second hand”, a declarat Mircea Fechet (PNL), ministrul Mediului, într-un interviu la Digi 24.
Oficialul nu a făcut altceva decât să prezinte o „situație dificilă” fără a avea un plan pe termen scurt și mediu pentru rezolvarea celor două mari probleme de mediu din România, depozitele de deșeuri și arderile ilegale.
Ministerul Mediului, festival la Sărulești
Din când în când, pentru amăgirea opiniei publice, au loc acțiuni de intervenție în anumite focare, dar după ce pleacă liderii politici, jandarmii și comisarii gărzii de mediu, afacerile se derulează ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
În data de 27 martie, ministrul Mediului Mircea Fechet a asistat la o descindere a Gărzii de Mediu în comuna Sărulești, județul Călărași, unde e un alt teritoriu al traficanților de deșeuri și arderi ilegale.
„Am ținut să fiu prezent la această acțiune pentru a putea discuta cu reprezentanții comunității locale, pentru că… nu vorbim doar despre o problemă de mediu, dar în primul rând despre una socială, pe care statul român este dator să o rezolve”, a declarat oficialul.
„Dincolo de lipsa autorizațiilor de mediu și amenzile care se dau aici, ori de câte ori vine Garda de Mediu, problemele comunității rămân și ele trebuie gestionate”, a mai adăugat ministrul.
Reprezentantul Guvernului PSD-PNL spune acest lucru ca și cum rezolvarea problemei poluării ține de oricine altcineva, numai de Ministerul Mediului și instituțiile din subordine nu.
Oficialul indică un fel de responsabilitate colectivă, iar neputința instituțiilor statului trebuie scuzată, sugerează declarațiile oficialului.
Corupția ucide în continuare
„La un moment dat, în Sintești, activistul de mediu Marius Stratulat a montat pe terenul său un senzor de mediu. Vreau să spun că datele pentru particulele PM 2,5 și PM 10 depășeau și de trei sute de ori limita maximă admisă. Realizați ce înseamnă să respiri așa ceva?”, a spus Claudiu Pacearcă.
Există o complicitate a instituțiilor statului cu traficanții de deșeuri despre care au vorbit și oameni care la un moment dat au lucrat pentru guvern, cum ar fi Octavian Berceanu, șef al Gărzii de Mediu pentru o scurtă perioadă.
Nu există niciun fel de voință politică pentru rezolvarea problemei depozitelor de deșeuri neconforme și a arderilor ilegale, semn că la mijloc e vorba de multă corupție.
Din păcate, singurii care mai pot face ceva sunt cetățenii. Au ajuns în situația de a declanșa acțiuni de mobilizare, protest și legale împotriva autorităților, disperați de lipsa de reacție din partea instituțiilor statului.