Bogdan Țucmeanu este un activist de mediu care a militat pentru închiderea gropii de gunoi din Chiajna și, într-un final, a reușit.
A fondat o asociație, a mobilizat oamenii din localitățile afectate și a pornit o serie de acțiuni în instanță, luptându-se cu IRIDEX, compania de salubritate, care administra groapa de gunoi.
„Am reușit să oprim activitatea ilegală a operatorului, am arătat încălcările grave ale legii și astăzi, în Chiajna și împrejurimi, nu mai miroase a gunoi”, se arată într-o prezentare de pe pagina sa de Facebook.
Activistul va candida în alegerile locale din 9 iunie, încercând să ajungă primarul comunei Chiajna, fiind susținut de USR.
„… prin pretexte, de genul că nu au fost bani sau nu sunt condiții tehnice propice, lipsa de alimentare cu energie sau mai știu eu ce, se ajunge la niște medieri pe datele culese de stațiile de monitorizare pentru că procedura e destul de permisivă pentru cei care vor să falsifice realitatea”, a declarat Bogdan Țucmeanu, într-o discuție cu spotmedia.ro.
Activistul de mediu consideră că „în mod voit datele cu privire la calitatea aerului se falsifică, fie prin modul de culegere a informațiilor, fie prin ținerea sub obroc a rețelei de senzori”.
Printr-o serie de decizii majore, Consiliul European împreună cu Parlamentul UE au fixat anul 2050 ca dată limită pentru atingerea obiectivului de zero emisii poluante în mediul înconjurător.
Astfel, la nivelul statelor membre se implementează măsuri legislative care transformă o serie de industrii, stilul de viață, munca, educația și interacțiunea a sute de milioane de oameni cu scopul de a reduce accelerat poluarea și fenomenul încălzirii globale.
Reprezentanții României au aderat la acest proces, dar pașii făcuți sunt minusculi, țara noastră fiind una dintre cele mai poluate din cadrul Uniunii Europene, conform mai multor rapoarte internaționale.
La presiunea cetățenilor, care s-au plâns ani în șir de efectele poluării din marile orașe ale României, au apărut o serie de inițiative individuale sau organizate prin care au fost plasați senzori ce înregistrează diverși parametri ai calității aerului. Pe baza datelor s-au realizat aplicații ce au fost descărcate de milioane de utilizatori pe telefoanele mobile, putând fiind consultate în timp real.
Primele platforme online de monitorizare a calității aerului au apărut în țara noastră în 2016, dezvoltându-se rapid, acestea având un rol important în procesul de conștientizare în rândul opiniei publice a nivelului ridicat de poluare și a pericolului asupra sănătății.
Singura sursă oficială
În baza unei legi adoptate de Parlament în anul 2011, se înființează mai multe instituții care se ocupă de monitorizarea și păstrarea în parametri a calității aerului din țara noastră, de prevenția în ce privește poluarea și alertarea populației, în situația în care apar amenințări la adresa sănătății publice.
În baza acestei legi s-a realizat Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), care a lansat site-ul calitateaer.ro, singura sursă oficială pentru datele din acest domeniu.
Astăzi, peste 60% din stațiile de monitorizare instalate la nivelul țării nu înregistrează date.
De exemplu, în Ploiești, sunt listate în aplicație 5 stații cu senzori, din care funcționează doar două, și acelea afișând date trunchiate - numai doi parametri din cinci, prevăzuți de reglementările legale.
În realitate, site-ul aflat sub tutela Agenției Naționale de Protecția Mediului transmite opiniei publice informații parțiale și subiective.
Pentru București, fără județul Ilfov, site-ul calitateaer.ro, listează 23 de stații de monitorizare dintre care doar una este inactivă.
În data de 1 aprilie, 2024, atunci când am realizat o parte din documentarea pentru articol, nouă stații arătau că aerul are o „calitate rea”, șase indicau una „moderată”, iar șapte, una „acceptabilă”.
Focurile din Afumați
În județul Ilfov, teritoriul unde au loc arderi ilegale, realizate de traficanții de deșeuri, sunt doar șase astfel de stații de monitorizare, una, în nord, în Pădurea Snagov, una singură în sud, unde au loc frecvent acțiuni care provoacă emisii toxice în atmosferă, la Sintești, care era roșie, adică indica o calitate „rea” a aerului.
ASTĂZI PE SPOT:
Cea mai sudică stație din interiorul orașului București e la Spitalul Bagdasar Arseni.
Nu există înregistrări de date în Popești Leordeni, Tunari, Afumați, Ștefăneștii de Sus sau Corbeanca, localități în care oamenii se plâng frecvent că au loc arderi ilegale, degajări de fum și miros înecăcios.
În luna februarie 2023, a avut loc o poluare extremă în nordul Bucureștiului, sursa fiind comuna Afumați.
„E unul dintre zecile de grătare cu cabluri de Afumați…
Aproape în fiecare zi, zeci de arderi de cabluri, resturi din dezmembrări auto și deșeuri au loc și în partea de nord a Capitalei, în Ilfov. Și de 10-20 de ani aceiași oameni de la Garda Naţională de Mediu ne asigură că treaba merge...lumea moare și mafia prosperă”, a scris la acea vreme Octavian Berceanu, expert în politici publice de protecție a mediului, pe pagina sa de Facebook.
Ca o ironie, în fiecare an, primarul comunei Afumați, Gabriel Dumănică (PNL), aflat la încheierea celui de-al patrulea mandat, organizează un eveniment intitulat „Focurile din Afumați”, inspirat de „Olelia, un obicei străvechi, care ține de moștenirea pe care ne-au lăsat-o strămoșii noștri”, se arată într-un comunicat al primăriei, postat pe rețelele sociale.
Cei cinci cavaleri ai Apocalipsei
Informațiile publicate pe site-ul care monitorizează calitatea aerului induc în eroare cetățenii.
O stație e în stare conformă de funcționare dacă monitorizează cinci poluanți periculoși pentru sănătatea publică.
Apoi, în funcție de datele înregistrate, aplicația online realizează o medie, conform unui algoritm, atașându-se un calificativ al calității aerului codificat printr-o culoare.
De exemplu, sunt două nuanțe de verde pentru o calitate „bună” și „acceptabilă” și mov pentru calificativul „extrem de rău”.
Cei 5 poluanți periculoși ce ar trebui monitorizați de senzorii din România sunt:
- Dioxidul de sulf (SO2);
- Dioxidul de azot (NO2);
- Ozonul (O3);
- PM2, particulele în suspensie cu o dimensiune mai mică de 2,5 microni (μm);
- PM 10, particule în suspensie cu o dimensiune mai mică de 10 microni (μm);
Poluarea din Parcul Bazilescu
În data de 1 aprilie 2024, la ora 18.15, niciuna dintre cele șapte stații care arătau că în București e un aer acceptabil nu prezenta date pentru toți cei cinci poluanți.
Patru dintre ele listau informații doar despre un singur parametru, două stații de monitorizare raportau date despre doi parametri și o alta, plasată în Bucureștii Noi, în vecinătatea Parcului Bazilescu, prezenta date acceptabile pentru patru parametri din cinci.
Platforma de monitorizare a aerului înregistrează foarte puține date la nivelul întregii țări, le prelucrează defectuos și transmite populației informații trunchiate, inducând ideea că poluarea e mult mai redusă decât în realitate.
„Ministerul Mediului se ocupă de mentenanța senzorilor stațiilor de monitorizare a calității aerului”, a declarat Diana Buzoianu (USR), vicepreședintele Comisiei de Mediu din Camera Deputaților, pentru Spotmedia.ro.
„În rest, de toate datele de pe site se ocupă ANPM (Agenția Națională pentru Protecția Mediului)”, a adăugat deputatul Diana Buzoianu.
Mare pericol de infringement pe calitatea aerului
În noiembrie 2023 „rețeaua de senzori pentru monitorizarea calității aerului nu mai avea contract cadru de mentenanță de doi ani. Expiraseră toate contractele pentru stații”, a declarat vicepreședintele Comisiei de Mediu din Camera Deputaților.
România a riscat o nouă procedură de infringement pentru mediu din cauza faptului că, perioade lungi de timp, nu au fost raportate datele de calitate a aerului către Comisia Europeană.
Pericolul a rămas pentru că rapoartele transmise sunt de o calitate slabă, inconstante și nu prezintă realitatea poluării din România.
Deși la sfârșitul anului trecut a fost semnat un nou contract cadru de mentenanță, mulți senzori nu funcționează încă, pentru că nu a fost încheiat procesul de semnare a contractelor subsecvente, pentru fiecare stație de monitorizare în parte, a explicat Diana Buzoianu pentru Spotmedia.ro.
Consiliul Județean Ilfov, condus de Hubert Petru Thuma (PNL), a transmis, în urma solicitării noastre, un răspuns în care precizează că: „…stațiile… din rețeaua națională de monitorizare a calității… aerului sunt singurele… autorizate”.
Cu alte cuvinte, instituția nu va reacționa decât în funcție de rapoartele publicate pe site-ul calitateaer.ro.
Nu contează fumul, nu contează emisiile și mirosul, ci doar ceea ce prezintă un sistem care nu funcționează în parametrii prevăzuți.
„Referitor la incidentele de ardere a deșeurilor în zona localității Sintești, facem precizarea că teritoriul comunei Vidra, Sintești, a făcut și face obiectul monitorizării instituțiilor deconcentrate din județ, respectiv IPJ (Inspectoratul Poliției Județene - n.red.), IJJ (Inspectoratul Județean de Jandarmi - n.red.), GNM (Garda Națională de Mediu - n.red.), fiind efectuate acțiuni de monitorizare în scopul preîntâmpinării acestor evenimente, împreună cu reprezentanții administrației publice locale”, precizează președintele Consiliului Județean, prin intermediul biroului de presă.
Pentru realizarea articolului am contactat Agenția Națională pentru Protecția Mediului, unde în urma unei conversații telefonice kafkiene cu un robot și doi angajați, am fost trimis la Ministerul Mediului, care n-a reacționat până la publicarea acestui articol.