Mai mulți bucureșteni reclamă că în zona Doamna Ghica – Colentina, până spre Șoseaua Petricani se simte, de câteva zile, un miros puternic de cauciuc ars.
De joi, 22 februarie, problema reapare la lăsarea serii. Iar mirosul se mai risipește abia spre miezul nopții.
Senzorii de monitorizare a calității aerului se înroșesc, în fiecare seară. Și arată că acolo cantitățile de pulberi în suspensie sunt periculoase pentru sănătatea oamenilor.
De ce se întâmplă asta? Primăria Sectorului 2 și Garda Națională de Mediu (GNM) spun că sunt în căutarea răspunsului.
În plus, GNM susține că se pregătește să amendeze Primăria Municipiului București (PMB) cu 100.000 de lei, săptămâna viitoare, pentru că nu face ce trebuie pentru a limita poluarea.
Cititori ai spotmedia.ro au precizat că – în ciuda insistențelor – de joi seara și până astăzi nicio autoritate publică nu le-a spus de ce aerul este atât de poluat în zona lor și nici de unde vine mirosul de cauciuc ars.
Urmărind aplicația Airly.ro, bucureștenii au observat că nivelul poluării – mai exact cantitățile de particule PM 2.5 și PM 10 din aer – cresc după ora 18:00 și rămân periculos de ridicate până spre ora 23:00.
Poliția locală va patrula în zonă, diseară
spotmedia.ro a întrebat, înainte de toate, la Poliția Locală a Sectorului 2 dacă are informații cu privire la arderi ilegale de cabluri, cauciuc sau alte materiale în zona respectivă.
Iată ce a declarat pentru spotmedia.ro directorului Poliției Locale a Sectorului 2, Adrian Angheluș:
„Situația pe care o semnalați apare aproape de zona Tei – Toboc, unde există case.
Noi am desfășurat acolo, în ultimele 3 săptămâni, cu aproximativ 60 de polițiști locali, o acțiune de informare.
Le-am spus oamenilor ce obligații au cu privire la depozitarea gunoiului, la încălzirea prin arderea diverselor tipuri de materiale...
Avem informații – dar nu dovada clară – că în zonă există oameni care pun pe foc mobilă. Lemnul tratat poate elimina acel miros despre care vorbesc cetățenii.
Voi dispune ca în această seară să avem un echipaj care să patruleze în zonă și să încerce să identifice eventuale locuri în care au loc arderi de materiale.
Vom monitoriza fenomenul și vom căuta soluții”.
Garda de Mediu: plan de acțiune pentru zona respectivă. Și probabil amendăm Primăria generală
Comisarul general al Gărzii de Mediu, Andrei Corlan, spune că persistența mirosului este favorizată și de fenomenul numit „gol atmosferic”. Cu alte cuvinte, de câteva zile nu bate vântul suficient de tare încât să ridice și să disperseze particulele microscopice poluante. Și – în acest context – apare și mirosul.
Corlan spune că – strict cu privire la zona indicată – există posibilitatea ca în unele gospodării să se ardă diverse materiale pentru încălzire.
„Singurul studiu pe care îl avem arată că 27% din poluarea din București e cauzată încălzirea rezidențială din surse fosile sau alternative. Ce înseamnă sursele alternative? Haine vechi, plăci de pal, altă mobilă din lemn tratat în diverse moduri. Arderea acestora emană fum toxic, pe care noi n-ar trebui să îl inhalăm.
Avem OUG 92/2021, potrivit căreia arderea de deșeuri sau alte materiale (altele decât cele stabilite prin lege ca potrivit pentru încălzire, cum ar fi lemnul – n.red.) este infracțiune.
Dar noi, în timpul controalelor pe care le facem, nu putem intra în locuință. Ci mergem doar până la poartă.
Și chiar dacă am stabili că o persoană arde pentru a se încălzi diverse materiale pe care legea spune să nu le ardă, nu știu la ce ar folosi să îi facem plângere penală. N-ar rezolva cu nimic problema de fond.
Soluția, aici, ar fi ca Primăria Municipiului București (PMB) să vină cu soluții. Nu pot eu – din partea Gărzii de Mediu – să dau soluții tehnice.
E treaba primăriei să facă asta. Dar mă gândesc, punctual, că s-ar putea inventaria locuințele care sunt racordate la rețeaua de gaze și cele care nu sunt. Se pot face programe de racordare. Sau se poate întocmi un program de asistență socială pentru acei oameni care nu au lemne și sunt obligați să pună pe foc mobilă, pal, cauciuc, haine vechi sau alte materiale, care produc un fum toxic pentru noi, pe care n-ar trebui să-l inhalăm”, a mai spus Andrei Corlan.
Comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu a promis că va elabora, pentru zona în care oamenii se plâng din cauza mirosului și a poluării, un plan de acțiune. Adică GNM urmează să identifice sursele de poluare, să recomande măsuri de reducere a acesteia și să monitorizeze implementarea acestor măsuri. Iar la final, să întocmească un raport.
Andrei Corlan susține că, la acest moment, poluarea cauzată de oamenii care pun pe foc diverse obiecte pentru a se încălzi reprezintă doar o parte a problemei. Marea problemă o reprezintă traficul.
„58% din poluarea aerului din București e dată de trafic.
Avem 3 actori aici. Agenția Națională de Protecția Mediului verifică calitatea aerului și notifică depășirile către Primăria Municipiului București.
Aceasta, primăria, trebuie să ia măsurile necesare pentru a scădea nivelul de poluare și a asigura o calitate a aerului cât mai bună.
Iar Garda Națională de Mediul verifică dacă se iau măsurile necesare.
Noi nu putem dispune măsuri punctuale, din cauză că nu avem control asupra sistemului. Dacă am spune să se restricționeze traficul în Pasaj la Mihai Bravu, să spunem, poate l-am aglomera în altă parte. Nu avem pârghii să intervenim echilibrat”, a mai spus Andrei Corlan.
Acesta a mai precizat că, în urma unui control recent, a dispus PMB să ia 7 măsuri urgente.
Iată care au fost respectivele măsuri, potrivit Gărzii Naționale de Mediu:
- elaborarea și aprobarea Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București, în conformitate cu termenele asumate prin Adresa nr. 190183/10.11.2023.
- luarea de măsurile suplimentare asumate să asigure reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici în vederea încadrării valorilor limită de emisie pentru particule în suspensie şi NOx în limitele legale. Măsurile asumate sunt cele din Anexa nr 1 şi 2 Adresa nr. 190183/10.11.2023
- realizarea unui plan de măsuri urgente cu efect în reducerea emisiilor de pulberi în suspensie generate de traficul rutier și cu precădere de traficul greu care tranzitează zone rezidențiale dens populate ale municipiului și aglomerării București, inclusiv prin restricţionarea traficul rutier, în condiţiile în care se înregistrează tendinţe de creştere şi chiar depăşiri ale valorilor limită la poluanţii ce fac obiectul Planului Integrat de Calitate a Aerului.
- realizarea unui plan de măsuri urgente pentru reducerea emisiilor de particule în suspensie rezultate din încălzirea rezidenţială în zonele unde se constată tendinţe de creştere şi chiar depăşirea valorilor limită admise.
- reglementarea de către PMB şi/sau de către subdiviziunile administrative teritoriale a activităţilor generatoare de disconfort pentru populaţie, care nu necesită acte de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului (autorizaţie de mediu), dar care pot influenţa valorile indicatorilor monitorizați de RNMCA şi care fac obiectul Planului Integrat de Calitate a Aerului.
- asigurarea de către PMB, în cadrul procedurilor de emitere a Autorizaţiilor de Construire, a elementelor arhitecturale adecvate în sensul folosinţei spaţiilor propuse a fi ocupate de construcţii cu facilitarea condiţiilor de dispersie a poluanţilor în spaţiul respectiv şi nu numai (evitarea formării fenomenului de „capac” şi/sau „canion”). Se vor lua în considerare zonele de protecţie ale staţiilor de monitorizare calitate aer din RNMCA.
- Întocmirea, în regim de urgenţă, a registrului spaţiilor verzi şi suprapunerea lui prin măsuri de dezvoltare a acestor spaţii pentru asigurarea normelor legale în ceea ce priveşte fiecare cetăţean rezident în Municipiului Bucureşti.
„Nu au implementat niciuna dintre măsuri. Probabil îi vom amenda în cursul săptămânii viitoare cu 100.000 de lei. Iar dumnealor – judecând după comportamentul pe care l-au avut până acum în comunicarea cu noi - vor contesta amenda”, a mai spus Andrei Corlan.
În realitate, șansele PMB de a implementa aceste măsuri sunt destul de mici.
Spre exemplu, într-un răspuns formulat la solicitarea spotmedia.ro, PMB a transmis că un Registru Verde pentru București există, încă din 2013, doar că el nu este funcțional.
În acest sens, primarul general Nicușor Dan a decis înființarea unui grup de lucru. Acesta a început să caute date pentru actualizarea sistemul informațional specific domeniului imobiliar-edilitar și băncilor de date urbane, a solicitat ortofotoplanul Bucureștiului și a lansat o consultare de piață care să arate cât ar costa întocmirea Registrului Verde.
De asemenea, a inclus în proiectul de buget pentru 2024 cheltuieli de 18.994.845 lei pentru Registrul verde.
Dar Registrul Verde nu se va finaliza prea curând, indiferent câte amenzi ar da comisarii Gărzii de Mediu Primăriei Municipiului București.
PMB și-a mai asumat fața de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și o serie de măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea calității aerului. Dar acestea sunt proiecte mari, cum ar fi lărgiri de străzi, realizarea unui sistem de piste pentru biciclete și reparații la sistemul de termoficare.
Sunt proiecte pe 2-3 ani și nu e clar, momentan, dacă termenele de finalizare vor putea fi respectate.
E mirosul de la arderi de deșeuri din jurul Capitalei?
L-am întrebat pe Andrei Corlan dacă mirosul și poluarea nu provin cumva de la arderi de deșeuri din Iflov.
„Acuma... știți cum e. Prindem 10 care ard și în locul lor apar alții 20.
Încercăm să promovăm o modificare legislativă prin care pentru toate bunurile, inclusiv anvelopele second-hand, să circule doar cu aviz de însoțire a mărfii, inclusiv care este destinația lor.
Pentru că acum, din cantitatea care se importă, probabil 20% sunt revândute ca anvelope second hand. Iar restul ajung, la negru, la cei care le ard”, a mai spus Corlan.
Reamintim că Bucureștiul are frecvent probleme cu poluarea și din cauză că în localitățile din jur se ard deșeuri, în diverse scopuri. Spre exemplu, anvelopele se ard pentru extragerea sârmei pe care o conțin, iar cablurile se ard pentru recuperarea cuprului.