Andreea Lazăr are 25 de ani și locuiește în satul Sintești, comuna Vidra. A terminat Facultatea de Cibernetică, Academia de Științe Economice, și lucrează la o firmă privată din localitate. E afectată de poluarea gravă din zonă „la fel ca toată lumea”.
„Mă deranjează. Deși nu am copii, mă deranjează să știu că, atunci când voi avea, vor crește într-un mediu ca acesta”, a mărturisit ea, într-o discuție cu spotmedia.ro.
„Și chiar e trist. E trist când te uiți și vezi alături un munte de gunoi și nu o pădure. E trist că trebuie să închizi fereastra din cauza faptului că aerul de afară aduce un miros insuportabil. E trist că trebuie să dau cu parfum în casă și nu doar să aerisesc. Chiar e foarte trist”, ne-a povestit Andreea Lazăr.
Tânăra locuiește în Sintești împreună cu familia. A vrut să părăsească localitatea, dar părinții au rugat-o să amâne decizia.
„Poluarea e primul motiv care mă determină să mă gândesc serios să mă mut undeva la munte, în țară sau străinătate. Visez să locuiesc într-o zonă cu aer curat”, a mai spus ea.
Andrea Lazăr a participat, cu ceva vreme în urmă, la o ședință organizată la sediul primăriei din Vidra, la care au venit și reprezentanți ai Gărzii de Mediu, adunare pe subiectul poluării provocate de groapa de gunoi și arderile ilegale.
„Concluzia la care am ajuns după acea întâlnire a fost că nu se vrea, nu că nu se poate”, a adăugat Andreea, cu o undă de resemnare în glas.
Un eveniment rar
Mirosul se simte din Jilava. E un iz de mucegai stătut, înecăcios, suspendat în aerul de dimineață ce însoțește șoferii de pe Drumul Național 5, la început de weekend.
Traficul e aglomerat pentru o zi de sâmbătă pe șoseaua ce duce spre Giurgiu. Lumina calmă a soarelui de sfârșit de martie e obturată de particule fine de praf, rezultate în urma lucrărilor intense de conectare a drumurilor secundare la autostrada de centură.
Fluxul de automobile se reduce semnificativ după ieșirea de pe DN 5, înspre direcția Sintești, epicentrul poluării Bucureștiului și a județului Ilfov.
În data de 23 martie a avut loc un eveniment rar, care n-a trecut neobservat de o parte a opiniei publice, fiind prezentat pe larg în presă, la televiziune și pe rețelele sociale.
Câteva sute de oameni, locuitori ai comunelor din preajma Capitalei, s-au adunat în Corbeanca să protesteze la adresa poluării din Ilfov, cerând autorităților să ia măsuri pentru asigurarea unui aer respirabil.
E primul protest de acest tip care are loc în județ după un deceniu de când arderea deșeurilor a devenit un fenomen scăpat de sub control de o administrație locală coruptă.
Norul de fum
„În ultimele săptămâni, în Corbeanca și împrejurimi, arderile ilegale de deșeuri au făcut ca aerul să devină irespirabil, fapt dovedit și de senzorii de monitorizare. Lipsa de implicare a autorităților de la toate nivelurile a scos oamenii în stradă”, a scris Alex Găvan, pe pagina sa de Facebook, unul dintre susținătorii evenimentului și inițiatorul proiectului de sănătate publică „Centura Verde București-Ilfov”.
Dar protestul, în afară de emoția stârnită pe rețelele sociale și de reacția de nemulțumire a oamenilor, afișată în câteva sute de mesaje, nu a avut niciun impact la nivelul autorităților locale sau al guvernului, fiind o problemă pe care oamenii politici de la putere preferă s-o treacă sub tăcere.
„Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, situându-se pe locul 9 din 96 de așezări urbane de top de pe continent și pe locul 4 din 32 în Europa de Est, conform datelor strânse până în iunie 2022”, se arată într-un studiu științific realizat de cercetătorii Lelia Letiția Popescu, Răzvan Ștefan Popescu și Tiberiu Catalina.
Intrarea în Sintești e blocată de un semafor mobil care semnalează că se circulă pe un singur sens din cauza lucrărilor de reparare a drumului județean.
Comuna nu are trotuare, șoseaua e flancată de două poteci de pământ, obturate din loc în loc de automobile parcate.
Casele nu sunt sărăcăcioase, multe dintre ele fiind renovate sau noi, dar se observă și garduri de lemn prăbușite, gospodării părăsite, semn că nu toți locuitorii comunei prosperă.
Dar nimic nu e mai șocant decât atitudinea calmă a rarilor trecători care nu sunt deranjați de norul de fum negru ce-și face calm și leneș loc către cer ziua în amiaza mare.
Un fragment din sfârșitul lumii
Sintești a intrat în conștiința populară ca fiind o localitate în care arderile ilegale de deșeuri nu au putut fi niciodată stopate de Guvern și de autoritățile locale, în ciuda promisiunilor repetate.
„Avem niște probleme de exploatare a minorilor care sunt puși să ardă cabluri şi să respire acel fum… şi eu cred că printr-un efort al instituțiilor statului român, că ne referim la DIICOT, că ne referim Protecția Socială, că ne referim la Mediu şi la autoritățile publice locale, la un moment dat o să rezolvăm şi acele chestiuni”, a declarat Mircea Fechet (PNL), ministrul Mediului, în data de 1 noiembrie 2023.
La peste un deceniu de când problema arderilor ilegale a devenit o amenințare la adresa sănătății publice și cinci luni de la această declarație a ministrului, în Sintești, afacerile ilegale de deșeuri se desfășoară neperturbate, la fel ca întotdeauna.
Cu cât te deplasezi pe șosea, cu atât fumul devine mai vizibil, originea lui fiind la câteva sute de metri în stânga drumului județean, pe sensul de deplasare spre sud, înspre comuna Vidra.
Folosind străzile laterale, circulând pe un drum îngust, asfaltat, care la un moment dat se transformă într-unul de pământ, am ajuns pe un câmp dezolant, plin de gunoaie, undeva în spatele aliniamentului caselor, fiind prins între muntele gropii de gunoi de la Vidra și curțile vilelor cu turnulețe din Sintești.
Peisajul mă îndemna să consemnez că a venit sfârșitul lumii. O cale ferată tăia câmpul în două, târându-se printre gunoaiele care amenințau s-o îngroape.
Dintr-o parte, fumul negru continua să împrăștie otravă în aer, iar în dreapta, pe culmea giganticului morman de gunoi, monștri de oțel se luptau cu resturile menajere ale marelui oraș.
Trei arderi ilegale pe o rază de 10 kilometri
Bucureștiul pierde anual în jur de 6 miliarde de euro din cauza poluării intensive, fiind pe locul doi după Londra, care are o pagubă de 11 miliarde, se arată într-un raport realizat de CE Delft, o organizație de cercetare și consultanță, specializată în studii de energie, transport și resurse.
Deci mai mult decât întregul buget al orașului, format din cel general și al primăriilor de sector, luate împreună, e irosit din cauza incapacității Guvernului și a administrațiilor locale din Ilfov de a rezolva problema arderilor ilegale.
Banii sunt irosiți pe cheltuieli de sănătate, pensionări pe caz de boală, anularea unor investiții, afectarea producției agricole și miile de decese premature.
Pe o rază de 10 kilometri, sâmbătă, 30 martie, am descoperit trei arderi ilegale în zona comunelor Sintești, Crețești, Vidra, cu emanări de fum negru.
Două dintre ele se desfășurau pe terenuri proprietate privată, îngrădite, iar unul, la liziera unei păduri.
Procesul de producție
„La început, atunci când vine o cantitate mare de cabluri, arderea are loc în câmp deschis”, a declarat Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu, vicepreședinte al Institutului pentru Dezvoltare și Inovare, pentru spotmedia.ro.
„Se alege un teren din marginea localității, cât mai ascuns privirilor, se depozitează deșeurile, se incendiază, iar cel puțin o persoană rămâne să-l păzească, în general cel pe al cărui teren are loc arderea”, a explicat Octavian Berceanu, unul dintre cei mai importanți militanți împotriva poluării din România.
„După ce plasticul și cauciucul de pe cabluri a fost ars, metalul e strâns și transportat în curțile traficanților de deșeuri, iar acolo e curățat și depozitat în butoaie metalice”, a explicat fostul comisar de mediu.
„În curțile și grădinile acestora se ard cantități mai mici de deșeuri sau resturi din carcase de automobile, tapițerie sau borduri de automobile din plastic, al căror fum e extrem de toxic”, a mai spus Octavian Berceanu, în interviul pentru spotmedia.ro.
Corupția primarilor
În România, în jur de 30.000 de persoane mor anual din cauza unor afecțiuni provocate sau accelerate de poluare, conform unui studiu realizat de Agenția Europeană de Mediu.
„Acest marș a fost primul dintr-o serie ce vor fi organizate în Ilfov, în Capitală și oriunde în țară unde este necesar, atât timp cât va fi nevoie”, a promis Alex Găvan, activistul pentru protecția mediului, care a decis să conștientizeze pericolul poluării la nivelul județului Ilfov.
„De asemenea, calitatea aerului și crearea de centuri verzi nu pot lipsi din programul și prioritățile niciunui partid serios și al niciunui candidat serios la alegerile ce se apropie și, în același timp, nu pot lipsi din evaluarea personală pe care și-o face fiecare alegător responsabil”, a mai anunțat Alex Găvan.
La Sintești și în comunele învecinate, nu s-a schimbat mare lucru. „Corupția primarilor din aceste localități”, a subliniat Octavian Berceanu pentru spotmedia.ro, „face, practic, imposibilă stoparea fenomenului arderilor ilegale, unul extrem de profitabil pentru traficanții de deșeuri”.
Consiliul Județean Ilfov e condus din luna octombrie 2020 de Hubert Petru Thuma, un om politic, membru PNL, fost deputat. spotmedia.ro a cerut instituției un punct de vedere în legătură cu arderile ilegale și poluarea din Ilfov.
În răspunsul primit, președintele CJ Ilfov, prin biroul său de presă, spune că „este preocupat de aceste aspecte”, totodată precizează că „în conformitate cu prevederile legale în vigoare, aceste tipuri de solicitări din partea petenților (e vorba de plângerile cetățenilor în legătură cu poluarea și arderile ilegale n.red.) sunt redirecționate către instituțiile abilitate”. De asemenea, subliniază și că instituția „colaborează cu autoritățile centrale cu atribuții în domeniul protecției mediului”.
La marginea comunei Sintești, un covor de iarbă proaspătă și florile unor copaci firavi se luptă cu gunoaiele împrăștiate pe câmp, anunțând că natura n-a depus încă armele într-un loc în care oamenii sunt prinși în capcana mortală a fumului provocat de arderea deșeurilor și muntele de gunoi adus din București.
