Anul 1633: Se naște Miron Costin, cronicar, cea mai însemnată personalitate a literaturii românești din Moldova secolului al XVII-lea.
Două din lucrările sale sunt cruciale, ca documente pentru istoria românilor: „De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor” și „Letopisețul Țării Moldovei de la Aron vodă încoace, de unde este părăsit de Ureche – vornicul”.
La acestea, aș dăuga și o lucrare sui generis cuprinsă în letopiseț: „o samă de cuvinte”, cuprinzând 42 de legende, pe care autorul nu îndrăznește să le includă în letopiseț, neavând probe istorice cu privire la ele, dar nici nu s-a încumetat să le ocolească, măcar pentru frumusețea legendarului lor epic.
Poate merită amintit modul cum a fixat locul unde se va înălța mănăstirea Putna, trăgâd vodă cu arcul, sau tainica vizită la sihastrul Daniil, înainte ca domnitorul să ia o decizie militară, sau momentul când însăși mama lui Vodă rostea legendarele cuvinte (povestite de poet, nu de cronicar):
„Du-te la oștire, pentru țară mori
Și-ți va fi mormântul încoronat cu flori!”
Anul 1856: Tratatul de pace de la Paris pune capăt Războiului Crimeii dintre Imperiul Rus, pe de o parte, și o alianță cuprizând Imperiul Otoman, Regatul Piemontului, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, pe de altă parte.
Tratatul prevedea respectarea integrității Imperiului Otoman, transformarea Mării Negre în teritoriu neutru, interzis navelor militare, interzicerea construirii de fortificații pe țărmurile Mării Negre, interzicerea depozitării de armament. Libera circulație pe Dunăre era asigurată numai sub supravegherea Comisiei Europene a Dunării.
Basarabia rămânea, în continuare, în stăpânirea Imperiului Rus, dar partea sudică (județele Cahul, Bolgrad și Ismail) și, implicit, controlul asupra gurilor Dunării) era retrocedată Moldovei, odată cu controlul asupra circulației pe brațele Deltei.
Principatele Dunărene rămâneau în continuare sub suzeranitatea otomană, dar Turcia nu putea interveni în principate decât cu acordul puterilor contractante.
Anul 1867: Rusia condusă de țarul Alexandru al II-lea vinde Statelor Unite ale Americii peninsula Alaska din nordul continentului American și insulele Aleutine pentru suma totală de 7,2 milioane de dolari.
Șase luni mai târziu, a fost operat transferul oficial. Atunci, a fost ridicat drapelul american la Fort Sitka, în cadrul unei ceremonii din 18 octombrie 1867. Un detașament de 250 de soldați americani în uniformă au defilat în fața casei guvernatorului de la „Castle Hill”, unde trupele ruse au coborât steagul Rusiei și unde a fost ridicat imediat steagul SUA.
Acest eveniment este sărbătorit și astăzi ca Ziua Statului Alaska și constituie acolo sărbătoare legală.
Anul 1987: Unul dintre tablourile Floarea-soarelui, al impresionistului neerlandez Vincent Van Gogh, s-a vândut prin licitație la prețul fabulos de 24,75 milioane de lire sterline (cca. 30 milioane dolari).
Autorul tabloului, pictorul Van Gogh, nu a vândut în toată viața sa decât un singur tablou, dar și acesta la modestul preț de o jumătate e guinee. Astăzi, toate marile muzee ale lumii se mândresc dacă au ocazia să expună „un Van Gogh” printre exponatele sale și rareori se întâmplă ca vreo pânză semnată de maestru să ajungă oferită la vreo licitație.
Iar, în acest caz, colecționari sau simpli revânzători din întreaga lume se reped spre respectiva casă care a prezentat „obiectul”, în speranța că l-ar putea cumpăra. Sosesc amatori din Europa, dar și din SUA; Canada, Japonia, Coreea, India sau America de Sud.
Este greu să discerni câți din aceștia sunt amatori de artă și câți simpli oameni de afaceri, gata să investească vreo câteva zeci de milioane, ca să se aleagă cu un câștig net de câteva milioane. Bani frumoși!
Anul 1392: Are loc cea mai veche atestare documentară a orașului Roman din timpul voievodului Roman I Mușat al Moldovei.
Este vorba de un uric (hrisov de danie către un oarecare Ionaş Viteazul), datat 30 martie 1392. În document, se precizează că a fost redactat și întărit cu pecetea „în cetatea noastră, a lui Roman voievod”. Evident, numele oraşului a fost preluat de la numele voievodului (Roman I Muşat, 1392-1394). La Roman, ziua de 30 martie este celebrată în fiecare an prin manifestări culturale.
Anul 1746: Se naște pictorul și gravorul spaniol Francisco de Goya, personalitate marcantă nu numai în țara sa, ci în întreaga lume evoluată de pe toate continentele.
Goya a făcut parte din echipa de pictori care pregăteau proiectele de goblenuri destinate palatelor regale de la Madrid și Escorial. În scurtă vreme, începe însă să picteze după propriile sale idei. După ce, în 1783, pictează portretul contelui Floridablanca, acesta, încântat de portret, îl introduce în sferele cele mai înalte și îl prezintă tânărului frate al regelui, Don Luis.
Fratele regelui îi solicită pictorului un portret al familiei sale. Începând din anul 1785, Goya va fi preferatul principelui Osuna, care îi comandă mai multe lucrări, devenind, alături de rege, cel mai mare mecenat al artistului. Recunoașterea oficială va veni în anul 1786, când devine pictor al Curții Regale, cu o rentă de 15.000 reali pe an. În 1788, noul rege al Spaniei, Carol al IV-lea, îl menține pe Goya în funcția dobândită.
Dar Goya este un răzvrătit. Bine plătit de curtea regală, pictorul găsește în penel un mod de a-și bate joc de toți: de înalții funcționari, de nobilii curții, de soțiile și fiicele lor, de prinți și prințese și chiar de regele Carol al IV-lea care, nici atunci când este ridiculizat în tablou, nu îndrăznește să riposteze.
Pe drept cuvânt, scriitorul american Ernest Hemingway are o reacție violentă privind tabloul de grup, reprezentându-l pe rege alături de toate rudele sale:
"Pe fiecare din aceste chipuri Goya a imprimat disprețul pe care îl nutrește pentru ei. Trebuie să fii geniu pentru a-l putea convinge de contrariu pe rege, prea prost de altfel pentru a observa că pictorul curții îl condamnă în ochii întregii lumi".
Vanitatea și mediocritatea persoanelor portretizate, a fiecărui membru al familiei regale sunt caricaturizate fără drept de replică. Regele nici măcar nu a îndrăznit să-l comenteze. A înghițit în sec.
Anul 1794: Revoluția franceză: liderii revoluționari Georges Jacques Danton, Camille Desmoulins și Fabre d’Églantine sunt arestați pentru o presupusă conspirație, de către un comitet aflat în subordinea liderului revoluționar Maximilien Robespierre.
Toți cei trei au fost ghilotinați și tot ghilotinat a sfârșit și fostul lider suprem al revoluției, Robespierre.
Anul 1806: Joseph Bonaparte este proclamat rege al regatului Napoli, de către fratele său Napoleon.
Anul 1821: Are loc o întâlnire, între Tudor Vladimirescu, conducător al revoluției din Țara Românească, și Alexandru Ipsilanti, liderul Eteriei. În ciuda gravelor divergențe dintre cei doi, ei ajung totuși la un acord, împărțindu-și în două influențele în țară: județele dinspre munte au trecut sub autoritatea lui Ipsilanti, iar Oltenia și județele de câmpie sub cea a lui Tudor.
Înțelegerea a funcționat puțină vreme, întrucât, nu peste mult timp, Tudor Vladimirescu a fost asasinat. Nici până astăzi nu se știe cine au fost asasinii și nici cine i-a „teleghidat” din umbră.
Anul 1830: S-au încheiat lucrările de redactare a Regulamentelor Organice, considerate primele acte constituționale de pe teritoriul României.
Anul 1842: S-a folosit pentru prima dată anestezia, ca procedeu într-o intervenție chirurgicală a medicului american dr. Crawford Long. Dar Long nu s-a grăbit să-și patenteze imediat descoperirea. A folosit anestezia la multe operații asupra multor pacienți, chiar și asupra soției sale și, numai după ce s-a convins că se poate aplica în condiții de siguranță, a făcut publică descoperirea sa, pentru a putea fi folosită și de alți medici.
Anul 1844: Se naște Paul Verlaine, poet simbolist francez. Este unul dintre cei mai citiți dintre poeții francezi. Simboliștii îl consideră ca șef al curentului, numindu-l uneori „poetul blestemat”, șocați de contrastul în planul creației sale dintre brutalitatea expresiei și a imaginii, uneori vulgare, și aspirația spre puritate sau candoare a versului.
Anul 1858: Americanul Hyman Lipman, din Philadephia, înregistrează patentul pentru una din cele mai simple invenții pe care ne-am putea-o închipui: creionul cu gumă de șters la capătul celălalt. Ideea nu era nouă: în urmă cu 88 de ani, o experimentase inginerul englez Edward Nairne, dar nu s-a ostenit atunci s-o patenteze.
Anul 1866: Locotenența domnească, instituită după abdicarea domnitorului A.I.Cuza, publică Proclamația către popor, prin care recomandă alegerea prin plebiscit a Principelui Carol de Hohenzollern ca domnitor al Românilor, cu drept de moștenire și sub numele de Carol I. Un manifest în aceeași idee a fost publicat în zilele următoare și de Guvernul Ghica.
Anul 1874: Se naște Nicolae Rădescu, ultimul prim–ministru al României, înainte de venirea comuniștilor la putere. Schimbarea premierului Rădescu și numirea lui Petru Groza ca prim ministru a fost, în 1945, condiția pe care Stalin i-o punea regelui Mihai (transmisă prin emisarul său de tristă amintire Vîșinski), pentru ca să redea României Ardealul de Nord, cel pe care l-a înstrăinat Hitler, l-au recucerit trupele româno-sovietice, dar pe care armata roșie îl ținea în șah, pentru a negocia aducerea comuniștilor la putere. Căci acestea erau alternativele pe care le avea regele în față: ori Rădescu, ori Ardealul!
Anul 1899: Poetul simbolist George Bacovia (George Andone Vasiliu) debutează în revista "Literatorul" din București cu poezia "Și toate", sub semnătura V. George.
Anul 1899: Moare politicianul și omul de stat Lascăr Catargiu, fost prim-ministru al Principatelor Unite și al Regatului României.
Anul 1929: Este dată în funcțiune linia telefonică directă București - Budapesta.
Anul 1929: Se naște Magda Ianculescu, strălucită soprană lirică și de coloratură a Operei Române, care a excelat în cele mai dificile roluri din registrul său vocal: Traviata, Rigoletto, Băbierul din Sevilla, Lakme și multe altele.
A fost căsătorită cu tenorul liric Valentin Teodorian, cu care a făcut un excelent cuplu pe scenă.
Anul 1945: Al Doilea Război Mondial: Forțele sovietice ocupă Austria după ce au cucerit Viena. În altă parte a continentului, forțele poloneze și sovietice eliberează orașul Danzig (Gdansk). Sfârșitul este aproape: va mai dura o lună.
Anul 1945: Moare Victor Ion Popa, dramaturg, prozator, publicist și eseist român. Este cunoscut publicului nostru prin numeroase lucrări dramatice, cea mai notabilă din acestea fiind comedia „Take Ianche și Cadâr”, care tratează cu ironie și umor aspecte ale relațiilor interetnice din spațiul românesc.
Anul 1946: S-a înființat Opera de Stat din Timișoara
Anul 1946: Au fost restabilite relațiile diplomatice cu Iugoslavia; primul ambasador postbelic al României în această țară a fost omul de cultură Tudor Vianu.
Anul 1951: Este livrat de către firma producătoare Oficiului de Recensământ al SUA primul computer comercial din lume.
Anul 1960: Intră în funcțiune prima stație meteorologică automată din România.
Anul 1981: Încercare de asasinat al președintelui Statelor Unite ale Americii, Ronald Reagan, la două luni de la alegerea acestuia. Președintele a fost împușcat și rănit, în fața unui hotel din Washington, D.C., de către un necunoscut cu probleme psihice, numit John Hinckley Jr.
Motivele încercării de asasinat nu sunt clare nici astăzi. S-a acreditat în opinia publică ideea că Hinckley încerca să capete o anumită faimă, pentru a o impresiona pe actrița Jodie Foster, față de care avea o fixație.
Dar certificatele medicale au arătat că Hinckley avea deviații mentale serioase și, pe această bază, judecătorii l-au găsit nevinovat. Ca urmare, a rămas sub îngrijire psihiatrică instituțională timp de peste trei decenii. În acest timp, a fost revizuită și legislație privind delictele grave săvârșite de persoane cu afecțiuni mentale grave.
Anul 1983: Președintele american Ronald Reagan face cunoscută propunerea adresată sovieticilor, potrivit căreia Statele Unite și-ar limita instalarea de rachete de croazieră Pershing, dacă Uniunea Sovietică ar face o mișcare asemănătoare.
Așa cum notează enciclopedia Wikipedia, sistemele Pershing au fost eliminate după ratificarea Tratatului privind forțele nucleare cu rază intermediară la 27 mai 1988. Rachetele au început să fie retrase în octombrie 1988, iar ultimele din ele au fost distruse etapizat, până în mai 1991 la uzina de muniție Longhorn Army de lângă Caddo Lake, Texas.
Anul 2001: Sunt anunțate rezultatele recensământului din Republica Populară Chineză: populația țării numără 1.265.830.000 locuitori (excluzând Hong Kong și Macao).
După aproape două decenii, la nivelul anului 2020, estimări oficiale menționează o populație de
1.443.497.378 locuitori. O stimare recentă prognozează pentru sfârșitul anului 2024 un număr de 1.425.178.782 locuitori, pentru prima dată în scădere față de estimarea anterioară.