Anul 1513: Exploratorul spaniol Juan Ponce de León este primul european care a debarcat în peninsula Florida, despre care se credea până la el că este o insulă.
Anul 1625: Carol I devine rege al Angliei, Scoției și Irlandei, revendicând totodată și titlul de rege al Franței, fiind căsătorit cu Henriette Marie, prințesă a Franței.
Prin această căsătorie, Marie Henriette a devenit regină consort a Angliei, Scoției și Irlandei, pe când perspectiva lui Carol de a deveni și rege al Franței era exclusă din start: papa Urban al VIII-lea condiționa ca anglicanul Carol să se convertească mai întâi la catolicism și abia apoi să se gândească la coroana franceză.
Ca urmare, Carol I al Angliei, Scoției și Irlandei nu a ajuns niciodată să fie și rege al Franței.
Anul 1697: Sinodul de la Alba Iulia, convocat de mitropolitul Teofil, a adoptat Unirea cu Roma, act care a pus bazele Bisericii Române Unite cu Roma.
De atunci, Biserica Română Unită cu Roma a jucat un rol esențial în dezvoltarea culturii și educației române moderne și este considerată tradițional una din cele două biserici naționale românești. În acest context, a crescut constant în timp ponderea credincioșilor aderați la cultul „Uniților”. Astfel, la nivelul anului 1930, 31,1% din populația Transilvaniei era greco-catolică, depășind-o pe cea ortodoxă, de 27,8%.
În anii dictaturii comuniste, Biserica Română Unită cu Roma a suferit o prigoană politică, din care a revenit numai după 1989. Totuși, la nivelul anului 2011, ponderea ortodoxismului a devenit predominantă şi se ridica la 61,96%, conform statisticilor.
Anul 1703: În Rusia, împăratul Petru cel Mare a decretat fondarea orașului Sankt Petersburg, acționând totodată cu măsuri energice pentru întocmirea unui plan urbanistic în perspectivă și pentru construirea primelor edificii ale orașului, pe care îl vedea edificat după modelul marilor metropole din vestul Europei, pe care le vizitase personal și unde chiar lucrase ca simplu anonim: Paris, Amsterdam, Roma.
Astăzi, orașul fondat atunci este a doua metropolă a Rusiei și, ca mărime, al patrulea oraș din Europa, cu cei 5.384.342 de locuitori ai lui, mai mare decât Berlin, Roma, Paris și depășit doar de Istanbul, Moscova și Londra.
Anul 1797: Se naște Alfred Victor de Vigny, poet și dramaturg francez, unul din principalii promotori ai romantismului în literatură.
Anul 1845: Se naște Wilhelm Conrad Röntgen, fizician german, laureat al Premiului Nobel 1901. În anul 1895, studiind descărcările electrice în tuburi vidate, a descoperit emisia unor radiații penetrante, pe care le-a numit radiații X neavând prea multe informații despre natura și structura lor.
Dar radiațiile s-au dovedit de neobișnuită valoare în medicină, permițând investigații neinvazive în interiorul corpului uman, îndeosebi în sistemul osos, dar și al unor organe, precum - spre exemplu - plămânii. Datorită descoperirii lui Röntgen, a devenit posibil studiul malformațiilor, al îmbolnăvirilor sau al fracturilor osoase, ceea ce permite un diagnostic rapid și o procedură corectă de tratament.
Deși depășit astăzi de alte procedee mai perfecționate, radiografia rămâne încă, după două secole, unul din principalele mijloace de investigare folosit în medicină.
Anul 1849: Adunarea Națională a Germaniei întrunită în Biserica Sfântul Paul din Frankfurt adoptă, în contextul Revoluției Germane de la 1848/49, „Constituția de la Paulskirche” (Paulskirchenverfassung), prima constituție democratică din Germania.
Anul 1850: Scriitorul englez Charles Dickens publică la Londra primul număr al revistei săptămânale Household Words.
Dar Dickens este celebru nu pentru activitatea jurnalistică și pentru publicațiile sale, ci pentru romanele captivante, scrise parcă anume ca să atragă interesul publicului cititor din generația tânără: Marile speranțe, Aventurile lui Oliver Twist, David Copperfield, Martin Chuzzlewit, Dombey și fiul, Timpuri grele, Prăvălia cu antichități ș.a.
Anul 1875: Moare Edgar Quinet, reputat scriitor, istoric și om politic francez.
În perioada 1842-1846, a fost profesor la Collège de France, unde a avut ca studenți unii dintre intelectualii „pașoptiști” români. A fost căsătorit cu Hermione Asachi, fiica scriitorului român Gheorghe Asachi. Atât prin scrierile sale, cât și prin sprijinul moral pe care l-a acordat Țărilor Române, a rămas cunoscut ca susținător al românilor și al cauzei românești în societatea europeană.
Ca un omagiu pentru cel care a fost românofilul Edgar Quinet, Primăria Capitalei a atribuit numele lui uneia dintre străzile centrale ale Bucureștilor.
Anul 1899: Italianul Guglielmo Marconi a realizat prima legătură telegrafică fără fir între Anglia și Franța. Pentru deosebitele sale performanțe în domeniul telegrafiei fără fir, Marconi a fost distins cu premiul Nobel al anului 1909 (premiu pe care l-a împărțit cu germanul Karl Ferdinand Braun).
Meritele lui Marconi sunt confirmate nu numai prin distinsul premiu Nobel, ci și prin alte distincții, ordine și medalii, conferite de instituții europene, dar și prin „Ordinul Anna”, conferit de țarul Nicolai I al Rusiei aceluiași inventator italian Marconi.
Întâietatea lui Giugliemo Marconi a fost însă contestată în cercurile înalte ale savanților sovietici, susținuți și de cei actuali, ruși, care îi atribuie prioritatea fizicianului Alexandr Popov, despre care susțin că a reușit, înaintea italianului, prima transmisie a unui semnal prin unde radio.
Numeroase mărturii ale unor contemporani încearcă să certifice această situație. Dar, din păcate pentru aceștia, cele mai bune și mai viabile probe sunt cele scrise, iar Marconi a avut grijă să-și patenteze invenția de îndată ce și-a formulat-o tehnic și științific, în timp ce Popov a neglijat acest detaliu esențial.
Este foarte greu să acreditezi prioritatea cuiva atunci când altcineva deține documente certe privind contrariul.
Ca urmare, cel recunoscut pe plan mondial ca inventator al radioului – respectiv transmiterea și recepționarea de semnale printr-un sistem fără fir – este la ora actuală italianul Giugliemo Marconi, fără a diminua însă cu ceva contribuția lui Popov în același domeniu. Dar numai contribuția, nu și prioritatea.
Anul 1907: Aflat la Paris, Constantin Brâncuși, ucenic al sculptorului August Rodin, a hotărât să părăsească atelierul acestuia, rostind celebrele cuvinte: “Sub umbra unui stejar nu poate crește decât iarbă”. Tot din acel an, Brâncuși a renunțat la modelajul tradițional, folosit obișnuit de sculptori, și a preferat să lucreze direct în piatră.
Anul 1908: Se naște Șerban Țițeica, fizician român, membru al Academiei Române, personalitate apreciată și în matematici, ca pedagog de excepție, autorul unor cursuri de geometrie analitică, ajunse carte de căpătăi pentru mai multe generații de ingineri din secolul XX.
Anul 1918: Sfatul Țării din Chișinăul aflat atunci încă sub ocupație țaristă (un fel de Parlament local) emite decizia de unire a Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România, după ce obținuse în prealabil acceptul de la Iași din partea regelui Ferdinand. Acesta a fost începutul procesului de formare a României Mari.
Anul 1933: Japonia a părăsit Liga Națiunilor situându-se de partea Puterilor Centrale din Europa, înfrânte în Primul Război Mondial.
Anul 1952: Moare Ion Alexandru Bassarabescu, scriitor român, membru al Academiei Române. Este cunoscut mai ales pentru încântătoarele piese de proză scurtă (schițe și nuvele) cu care a excelat și pe care ni le-a lăsat moștenire.
Anul 1958: Nikita Hrușciov devine președinte al Consiliului de Miniștri al Uniunii Sovietice. După preluarea puterii, Hrusciov denunță modul dictatorial de conducere al lui Stalin, inclusiv cultul personalității, și inițiază o nouă orientare politică, atât în plan intern cât și extern, pe care însă nu o poate aduce la bun sfârșit, după ce, din motive de sănătate, este nevoit să cedeze puterea și să se retragă.
Anul 1977: Catastrofă aeriană pe Aeroportul Los Rodeos: în timp ce un avion Boeing 747 staționa pe pistă pe o ceață densă, o altă aeronavă Boeing a vrut să decoleze și a intrat în plin în avionul care stătea pe loc. Din cele 644 de persoane aflate la bordul ambelor avioane, 583 au murit și doar 61 au supraviețuit. Este considerat cel mai grav accident din istoria aviației civile, cu cel mai mare număr de victime.
Anul 1994: La alegerile parlamentare din Italia, Partidul „Forza Italia” al lui Silvio Berlusconi a devenit o forță dominantă, ceea ce i-a permis să-și formeze un guvern de centru-dreapta.
Anul 2020: Macedonia de Nord devine cel de-al 30-lea stat membru al NATO.
SĂRBĂTORI, DE 27 MARTIE:
- Ziua solidarității artiștilor
- Ziua Mondială a Teatrului