Anul 1776: S-a înființat opera din Moscova, ca instituție muzicală „Balșoi Teatr”, după ce țarul i-a acordat prințului Peter Urusov privilegiul de a fi singura persoană din oraș cu drept de a organiza spectacole de teatru, operă și balet.
Actorii erau atunci considerați iobagi ai acestui prinț. Primele reprezentații, începând cu anul 1776, au avut loc într-o casă particulară a prințului, dar în 1780 s-a inaugurat noua construcție a teatrului, cea actuală, o adevărată bijuterie arhitectonică, concepută de arhitecți aduși din vest.
Clădirea a fost afectată de mai multe incendii. Cel dintâi a survenit în 1805, când toate interioarele au fost distruse. Refăcute, interioarele au fost distruse din nou în anul 1853, după care au fost refăcute într-un nou concept arhitectural și iarăși refăcute de mai multe ori, până au ajuns așa cum apar ele astăzi.
După dezmembrarea URSS, Balșoi Teatr a avut o perioadă de declin, clădirea a fost neglijată, dar s-au făcut ulterior noi lucrări de amenajare, redeschizându-și porțile cu un spectacol festiv, la 28 octombrie 2011: opera Dama de Pică de Ceaicovschi. La această inaugurare, a cântat și soprana română Angela Gheorghiu.
Anul 1791: Episcopul greco-catolic de Blaj, Ioan Bob, și episcopul ortodox al Transilvaniei, Gherasim Adamovici, trimit la Viena Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae – cel dintâi program politic al românilor din Transilvania.
Documentul a fost redactat de personalități de seamă ale românilor din Transilvania: Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Meheși, Ioan Budai Deleanu, Ioan Para și alții.
Supplex-ul se referă la Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului formulată în Franța revoluționară și vorbește despre majoritatea etnografică a românilor din Transilvania la acea dată: 55% din populație.
Revendicările se refereau, în principal la patru puncte:
- Îndepărtarea, revocarea și desființarea etichetărilor nefericite adresate românilor, precum: tolerați, admiși, nesocotiți între stări și altele de acest fel.
- Repunerea în folosință a tuturor drepturilor civile și regnicolare“ (restituirea drepturilor istorice vechi medievale) națiunii române.
- Clerul românilor ortodocși să fie tratat în același fel ca și clerul altor națiuni, de alt rit (egalitatea clerului).
- Alegerea slujbașilor și deputaților în dietă să aibă la bază structura etnografică locală, respectiv să țină seama de proporția numerică a românilor, în raport cu alte etnii.
Curtea de la Viena a primit petiția, dar a respins toate revendicările, astfel încât statutul românilor transilvăneni a rămas neschimbat. Dar s-a dat un semnal care s-a auzit nu numai la Viena, ci și la alte curți.
Anul 1848: Revoluția anului 1848 în Moldova: este emisă Petițiunea Proclamațiune de la Iași,. Petițiunea cuprindea 35 de puncte și a fost redactată de către Vasile Alecsandri, la o întrunire a tinerilor revoluționari moldoveni întruniți la hotelul Petersburg din Iași, cu știrea domnitorului Mihail Sturza.
Printre revendicări, se cereau: egalitate politică și civilă, instrucțiune gratuită, împroprietărirea țăranilor. Petițiunea se încheia cu o dorință arzătoare: unirea Moldovei cu Țara Românească, aceasta fiind considerată drept „cheia bolței fără care s-ar prăbuși edificiul național.”
Anul 1854: Războiul Crimeei: Marea Britanie și Franța declară război Rusiei. Războiul a durat până în 1856 fiind un conflict armat între Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, a celui de-al doilea Imperiu Francez, a Regatului Sardiniei și a Imperiului Otoman, pe de altă parte.
Războiul l-a început Rusia, în iulie 1853, prin ocuparea Principatelor Române, și s-a sfârșit în martie 1856, când Turcia a cerut oprirea ostilităților. Prin Tratatul de la Paris (1856) Principatele Române au obținut cu ajutorul marilor puteri (Marea Britanie și Franța), o diminuare a dependenței față de Rusia și Imperiul Otoman, iar, după trei ani, sprijin pentru fondarea Principatului Unit al Moldovei și Țării Românești. Aceasta a reprezentat piatra de temelie la crearea statului modern român.
Anul 1862: Se naște Aristide Briand, fost prim-ministru al Franței, laureat al Premiului Nobel pentru pace 1926.
Propunerea lui Briand și a lui Frank B. Kellogg pentru semnarea unui pact universal de scoatere în afara legii a războiului a dus, în anul următor, la semnarea Pactului de la Paris, cunoscut și ca Pactul Kellogg-Briand. Pentru respectiva propunere, urmată de semnarea Pactului, Frank B. Kellogg a fost la rândul său distins cu premiul Nobel, ceva mai târziu, în anul 1929.
În ciuda uriașului succes al propunerii, răsplătită de două ori cu premiul Nobel, după zece ani urma să izbucnească cel de Al Doilea Război Mondial, după ce tocmai războiul fusese scos în afara legii.
Anul 1868: Se naște Maxim Gorki, scriitor rus.
Anul 1881: Moare compozitorul rus Modest Petrovici Musorgski, considerat unul dintre marii compozitori ruși din secolul al XIX-lea.
Musorgski este autorul operei Boris Godunov, al suitei de zece piese pentru pian întitulată „tablouri dintr-o expoziție”, a operei Hovanscina și a altor compoziții, apreciate nu numai în Rusia, ci și în întreaga lume.
Compozitorul Musorgski aparținea unui celebru „grup al celor cinci”, din care mai făceau parte Cezar Cui, Rimski-Korsakov, Borodin și Balakirev
Anul 1882: În Franța, învățământul primar devine obligatoriu.
Anul 1910: Primul zbor cu un hidroavion, efectuat de francezul Henri Fabre, ale loc în Franța, unde acest pionier al aviației decolează de pe o pistă de apă lângă localitatea Martigues.
Anul 1915: A avut loc în premieră, în sala Ateneului Român, audiția Simfoniei a II-a de George Enescu, dirijată de compozitor.
Anul 1923: Este promulgată prin decret regal Constituția României Mari, votată de Parlamentul României la 26 martie 1923 și promulgată la 28 martie de către regele Ferdinand. Constituția Românei de atunci a fost apreciată ca fiind una dintre cele mai avansate și democratice constituții din Europa.
Constituția din 1923 a fost în vigoare până în 1938, când a fost suspendată de regele Carol al II-lea, odată cu instituirea dictaturii regale.
Anul 1930: Orașele turcești Constantinopol și Angora și-au schimbat denumirea clasică în Istanbul și, respectiv, Ankara.
Anul 1939: S-a încheiat războiul civil din Spania cu victoria forțelor naționaliste și instaurarea dictaturii lui Franco.
Anul 1948: În Republica Populară Română, au loc primele alegeri parlamentare de după instaurarea puterii comuniste. Alegerile au fost câștigate de către Frontul Național Democrat cu 93,22% din voturile exprimate.
Frontul Național Democrat (FND) a fost o Alianță politică formată din Partidul Comunist Român (PCR), Partidul Social Democrat Român (PSDR) și alte partide dispuse să li se alăture comuniștilor.
De jure, comuniștii lui Gheorghiu Dej, susținuți de premierul Petru Groza își asumă o putere discreționară în România, dar asupra corectitudinii alegerilor domnește un mare semn de întrebare, legat de neobișnuitul procent de 93,22%,
Anul 1941: Moare Virginia Woolf, scriitoare britanică, eseistă, editoare și autoare de povești, cunoscută drept una dintre figurile moderniste literare de frunte ale secolului al XX-lea.
Notorietatea scriitoarei a crescut și mai mult, după ce scriitorul britanic Edward Albee a lansat o piesă de teatru, întitulată „Cui îi este frică de Virginia Wolf?”, a cărei premieră s-a jucat cu un redutabil succes la 13 octombrie 1962 pe Broadway, pe scena Billy Rose Theatre.
Anul 1943: Moare compozitorul rus Serghei Rahmaninov.
Anul 1949: moare Grigoraș Dinicu, compozitor, dirijor și violonist român, recunoscut ca unul dintre cei mai faimoși lăutari, căruia i s-a mai spus și „lăutarul intelectual”. Se avea în vedere faptul că Dinicu interpreta „după note”, nu ca alți lăutari ai timpului său, „după ureche”.
Grigoraș Dinicu era absolvent al Conservatorului de muzică din București, unde a studiat vioara și compoziția în anii 1902-1906. Și-a început cariera cântând la diferite manifestări ocazionale, precum tradiționalul „târg al moșilor” și prin localurile de la „Șosea”.
În 1906 și-a dat examenul de absolvent al Conservatorului pe scena Ateneului Român, interpretând partea solistică a Concertului nr. 1 pentru vioară și orchestră de Niccolo Paganini, pentru care i s-a acordat Premiul I (una din pietrele grele de încercare pentru violoniști).
Cu această ocazie, Grigoraș Dinicu și-a lansat și compoziția proprie „Hora staccato”, care i-a adus notorietatea și chiar nemurirea, întrucât figurează în repertoriul multor violoniști din întreaga lume, dar este folosită și ca fond muzical în cinematografie, atunci când scena reprezintă o lume alergând, o cavalcadă sau o suită de mișcări accelerate.
Anul 1969: Moare Dwight D. Eisenhower, al 34-lea președinte al SUA, dar și unul dintre acei generali americani cărora li se datorează multe din succesele Aliațior în cel de Al Doilea Război Mondial.
Anul 1985: Moare Marc Chagall, pictor și scenograf francez, originar din Rusia (Vitebsk, astăzi în Belarus), artist francez de origine rusă și de etnie evreiască. A plecat din Rusia în 1911, la vârsta de 23 ani, simțind că geniul și stilul său în artă are mai mute valențe cu Occidentul decât cu Smolenskul natal.
A fost unul din răsfățații saloanelor de pictură ale Parisului și autor al picturii murale de pe plafonul Operei Comice pariziene – prima scenă lirică a Franței – pictat exact în inimitabilul său stil. Un memorialist povestește că stilul n-a prea fost pe placul unora din comisia de recepție a lucrării, care au cerut modificări.
La auzul că sunt obiecții, Mark Chagall ar fi răspuns: „Dacă nu vă convine, pentru mine durează trei ore să șterg totul cu bidineaua și să vă redau plafonul curat, așa cum l-am primit!”.
Anul 1974: Marea Adunare Națională instituie funcția de președinte al Republicii Socialiste România, în care este ales Nicolae Ceaușescu.
Anul 1979: Accidentul de la Three Mile Island: s-a produs topirea parțială a reactorului nuclear și, chiar dacă nu s-a soldat cu urmări foarte grave, a fost cel mai mare accident nuclear din istoria SUA.
Anul 1983: Consiliul de Stat a adoptat, în România, Decretul privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor și al mașinilor de scris, prin care se introduce controlul polițienesc asupra folosirii acestor aparate.
Practic, toate dispozitivele de copiat, dar și de inscripționare (mașini de scris) se înregistrează la poliție și rămân sub controlul acesteia. Faptul i-a inspirat o butadă crainicului de la Europa Liberă de atunci, Nicolae Constantin Munteanu. Se întreba: pe când declararea la poliție a pixurilor?
Anul 1986: Se naște viitoarea cântăreață americană de renume internațional Lady Gaga, născută Stefanie Joanne Angelina Germanotta.
Lady Gaga este cunoscută nu numai pentru concertele ei de mare succes, ci și pentru conduita ei neconvențională și provocatoare, inclusiv experimentele în materie de ținute vestimentare extravagante.
În ciuda nonconformismului extrem, Lady Gaga a fost distinsă cu nu mai puțin de 38 diplome, distincții și premii din partea unor prestigioase și apreciate instituții, inclusiv:
- Premiul Grammy pentru cea mai bună interpretare pop feminină
- Globurile de Aur, pentru cea mai bună melodie originală interpretată
- Premiul Grammy pentru cel mai bun album vocal pop clasic
..... și multe, foarte multe altele.
Este cunoscută nu numai ca interpretă vocală, cu un glas grav de mezzo-soprană, ci și ca instrumentistă, stăpânind instrumente precum pianul, chitara acustică, chitara electrică, sintetizatorul, bateria.
Plurivalența talentului său poate fi observată și în specificația ocupației, așa cum este consemnată în enciclopedia Wikipedia: cântăreață, dansatoare, coregrafă, muzician, producătoare, actriță, compozitoare, artist plastic, filantrop, designer vestimentar.
Anul 1994: Moare dramaturgul Eugen Ionescu, celebru literat francez de origină română, cel care a inventat „teatrul absurd”, un nou stil în arta dramatică a secolului XX.
Eugen Ionescu ne-a lăsat 28 de piese, toate șocante prin originalitatea lor, multe din ele cunoscute și publicului nostru. Aș reaminti:
- Cântăreața cheală
- Scaunele
- Rinocerii
- Victimele datoriei
- Un nou chiriaș
Eugen Ionescu a fost membru al Academiei Franceze din anul 1970 și a devenit membru al Academiei Române, declarat post mortem.
Anul 2005: Un puternic seism, produs în largul insulei indoneziene Sumatra și având o magnitudine de 8,7 grade pe scara Richter, a provocat moartea a zeci de persoane și importante pagube materiale în insula Nias, de la sud de Sumatra.