Președintele Klaus Iohannis a vorbit, joi, de la Bruxelles, de competiția în care a intrat pentru șefia NATO.
Într-o conferință susținută înainte de participarea la Consiliul European, Iohannis a fost întrebat de jurnaliștii români cum a fost primit de aliați decalogul său pe care l-a publicat imediat ce și-a anunțat oficial intrarea în cursă.
„Decalogul a fost foarte bine primit și cred că nu este niciun secret că am discuții bilaterale cu aliați și mulți au menționat că li s-a părut că am venit exact cu temele care sunt foarte importante. Sigur, în discuții bilaterale, au întrebări legate și de alte teme. Am avut discuții până acum foarte bune”, a răspuns președintele.
Iohannis a fost întrebat și dacă a avut discuții și cu Mark Rutte și dacă poartă negocieri și cu state care și-au anunțat deja susținerea pentru olandez, în special SUA, Marea Britanie și Franța.
„Aceste poziții vor fi exprimate de statele respective și reprezentanții lor, nu de mine. Despre aceste chestiuni nu prea se fac declarații decât în formatul NATO. Dar pot să vă spun că am discuții foarte bune. Iar cu premierul Rutte, ne întâlnim la fiecare Consiliu și la fiecare summit și avem o relație absolut normală. Niciunul dintre noi doi nu dorește ca prin această competiție să se strice proiecte sau relații construite de-a lungul anilor. Dimpotrivă, este chiar o competiție constructivă”, a replicat șeful statului.
El a refuzat și la o întrebare ulterioară să spună care este susținerea primită până în prezent: „După cum am răspuns, nu este uzual să se facă declarații după aceste negocieri. Rezultatele sunt deosebit de sensibile, fiecare stat vrea să facă anumite afirmații, dar ele să fie păstrate totuși în cadrul NATO. Vedeți, la NATO nu există o procedură publică, nu se votează, rezultatul se stabilește consensual și atunci aceste discuții sunt destul de complexe, pentru că lumea nu dorește ca în spațiul public să se vehiculeze felul în care a reacționat. Eu cunosc reacțiile, dar pentru a proteja aceste sensibilități prefer să nu le spun public”.
Cât despre speculațiile că ar viza, prin candidatura la NATO, de fapt să obțină o altă funcție la nivel european, Iohannis a răspuns doar: „Eu mă concentrez pe discuțiile pentru NATO”.
Șeful statului a spus și ce crede că îl diferențiază de contracandidat.
„Fiind o competiție atipica, nu cred că este rolul meu să spun despre celălalt competitor ce va face și cum va face. Cred că ne deosebesc geografia, istoria și cu siguranță sunt unele teme unde abordările noastre, ambele sunt foarte constructive, dar ușor diferite în ceea ce privește viitorul NATO”, a conchis Klaus Iohannis.
Candidatura lui Iohannis
Amintim că Iohannis și-a anunțat oficial candidatura pe 12 martie. Cu aproape trei săptămâni înainte, pe 22 februarie, în ziua în care atât SUA, cât și Marea Britanie au anunțat că îl susțin pe Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO, informația că România ar urma să-l propună pe Klaus Iohannis pentru post a apărut doar pe surse, presa străină remarcând că șeful statului român complică lucrurile.
Bloomberg scria atunci că Rutte este văzut de luni bune drept favorit, însă există și câțiva membri ai Alianței care nu sunt de acord, în special cei de pe Flancul Estic, care vor o mai bună reprezentare. În orice caz, susținerea oficială a lui Rutte de către americani și britanici a reprezentat un semnal clar, menit tocmai să descurajeze alte candidaturi. De altfel, câteva zile mai târziu, o altă voce puternică în NATO, Franța, anunța susținerea pentru Rutte.
Mandatul lui Jens Stoltenberg la NATO se încheie pe 1 octombrie. Alegerile noastre prezidențiale au fost devansate și vor avea loc în septembrie, pe 15 primul tur, pe 29 al doilea tur, însă mandatul lui Klaus Iohannis la Cotroceni se încheie oficial pe 21 decembrie 2024.
Cu doar câteva ore înainte să-și anunțe candidatura, Iohannis le spusese jurnaliștilor că are de gând să-și ducă mandatul la bun sfârșit.