Klaus Iohannis a anunţat oficial, marţi, că a decis să intre în competiţia pentru funcţia de secretar general al NATO.
Decizia privind noul șef al NATO va fi luată la summit-ul din vară de la Washington.
"Îmi asum această candidatură în numele României, cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră, şi angajamentul meu ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO”, a subliniat preşedintele.
"Cred că este momentul ca ţara noastră să îşi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor euro-atlantice", este modul în care şeful statului îşi explică această candidatură.
„Este o aspirație legitimă a unui stat, care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale și care ar putea contribui cu această experiență la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid și eficient unei game variate și complexe de provocări și amenințări.
Avem o înțelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situații de securitate, situație dezechilibrată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO. Cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune, Alianța va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor și preocupărilor tuturor statelor membre", a adăugat preşedintele.
Klaus Iohannis a ieşit, marţi, la Cotroceni, ca să marcheze 20 de ani de când România este stat NATO.
Iată şi alte declaraţii cu care preşedintele îşi susţine candidatura:
- Un conflict militar în Europa este o realitate care în urmă cu câţiva ani părea improbabilă. Rusia se dovedeşte a fi o ameninţare gravă şi de lungă durată pentru continentul nostru, pentru securitatea noastră euroatlantică.
- În aceste condiţii, frontierele NATO capătă o importanţă capitală, iar întărirea Flancului Estic, care include şi România, va rămâne o prioritate pe termen lung.
- În tot acest context complicat, ţara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate şi de securitate în regiune.
- Ca prioritate majoră, de la începutul primului meu mandat ca preşedinte al României, am iniţiat şi negociat cu toate partidele parlamentare un Pact naţional care a prevăzut alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, iar acum am ajuns la alocarea a 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă resurse semnificative pentru dezvoltarea capacităţilor şi a capabilităţilor noastre militare
- România a contribuit şi contribuie la misiunile şi operaţiile NATO. Avem o prezenţă militară semnificativă în Balcanii de Vest, ne interesează în cel mai înalt grad şi contribuim în mod direct la securitatea Mării Negre
- Susţinem necondiţionat Ucraina şi contribuim consistent la susţinerea puternică a partenerilor Alianţei, în special a celor mai vulnerabili.
- Totodată, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, am adoptat strategii şi măsuri pentru ca Armata României să se modernizeze complet şi în acelaşi ritm cu aliaţii noştri.
- Avem o vecinătate complicată cu Rusia, am fost tot timpul conştienţi de riscurile şi ameninţările care decurg din această situaţie şi ne-am pregătit temeinic pentru a le asigura cetăţenilor noştri securitatea deplină.
- România nu s-ar fi putut dezvolta economic, nu ar fi atras capital şi investitori care să contribuie la creşterea nivelului de trai dacă nu ar fi existat garanţii solide privind securitatea naţională. Iar aceste garanţii sunt direct legate de modernizarea militară a ţării noastre, dar şi de apartenenţa noastră la NATO
- România e un membru respectat în UE și NATO, e un statut câștigat în ultimii ani dând dovadă de predictibilitate strategică, respect nemijlocit față de valorile fundamentale ale UE și NATO.
- Mai mult, am acţionat constant pentru a apropia cât mai mult cele două maluri ale Atlanticului, pentru că da, pentru noi relaţia transatlantică este esenţială.
Context
Anunţul lui Klaus Iohannis vine într-un context tensionat privind șefia Alianței.
Amintim că pe 22 februarie, în ziua în care atât SUA, cât și Marea Britanie au anunțat că îl susțin pe premierul olandez demisionar Mark Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO, pe surse a apărut informația că România ar urma să-l propună pe Klaus Iohannis pentru post, complicând, astfel, lucrurile.
Bloomberg scria atunci că Rutte este văzut de luni bune drept favorit, însă există și câțiva membri ai Alianței care nu sunt de acord, în special cei de pe Flancul Estic, care vor o mai bună reprezentare. În orice caz, susținerea oficială a lui Rutte de către americani și britanici a reprezentat un semnal clar, menit tocmai să descurajeze alte candidaturi. De altfel, câteva zile mai târziu, o altă voce puternică în NATO, Franța, anunța susținerea pentru Rutte.
Tot azi, într-o conferință comună de presă cu președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, la Palatul Cotroceni, jurnaliștii au profitat de ocazie și l-au întrebat pe Iohannis dacă are de gând să își anunțe candidatura.
„Știți că voi face o declarație puțin mai târziu, la ora 17:00, și vă voi spune mai multe atunci. Dar nu intenționez să îmi scurtez mandatul de președinte”, a răspuns atunci sec Iohannis.
La declarația de la 17:00, presa nu a avut acces și nu a putut adresa întrebări șefului statului, care a citit de pe prompter ce avea de zis.
Amintim că mandatul lui Jens Stoltenberg la NATO se încheie pe 1 octombrie. Alegerile noastre prezidențiale au fost devansate și vor avea loc în septembrie, pe 15 primul tur, pe 29 al doilea tur, însă mandatul lui Klaus Iohannis la Cotroceni se încheie oficial pe 21 decembrie 2024.