Anul 62 d.Hr.: Orașul Pompeii a fost lovit de un cutremur catastrofal, cu 17 ani înainte de a fi distrus de erupția Vezuviului.
Cutremurul a provocat distrugeri masive pe teritoriul din jurul Golfului Napoli, în special orașului Pompeii. Unele dintre distrugeri încă nu fuseseră remediate atunci când a erupt vulcanul care urma să acopere orașul cu lava sa.
Anul 1597: Genocid antireligios la Nagasaki, Japonia: au fost executate 26 de persoane, dovedite că aparțin cultului creștin. A fost prima execuție a unor creștini în Japonia. Ulterior, Biserica Creștină a declarat victimele martiri.
Anul 1601: Baba Novac, vestit haiduc sârb, căpitan al lui Mihai Viteazul, este ars pe rug, în piața Clujului, de către magnații maghiari. Baba Novac este declarat erou național al Serbiei și respectat ca personalitate militară în România. În 1601, aflat în solie în Transilvania, este arestat de autoritățile maghiare din Cluj, judecat sub acuzația de trădare, condamnat la moarte și ars pe rug.
Anul 1690: Este încheiat la Sibiu tratatul dintre domnul Moldovei, Constantin Cantemir (1685-1693), și Sfântul Imperiu Roman, reprezentat prin generalul imperial Donat Heissler. Tratatul a deranjat Înalta Poartă, care nu permitea domnitorilor din țările valahe să încheie convenții sau tratate cu terțe țări.
Anul 1859: A decedat Alecu Russo, poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar, ideolog român-basarabean al generației de la 1848 .
Printre lucrările lui de mare succes se numără poemul întitulat „Limba noastră”, pe al cărui text este compusă muzica imnului de stat al Republicii Moldova de astăzi.
Anul 1861: Se înființează la Sighet „Asociația pentru cultura poporului român din Maramureș”. Era una din numeroasele căi prin care românii de peste munți găseau mijloace pentru afirmarea existenței naționale.
Anul 1867: Data este memorabilă, întrucât atunci s-a creat statul dualist Austro-Ungaria, conceput ca să devină cea mai puternică forță economică și militară din Europa Centrală. O consecință colaterală a evenimentului a fost dizolvarea Marelui Principat al Transilvaniei, desființarea autonomiei acestuia și încorporarea teritoriului în Ungaria, componentă a noului stat dual.
Anul 1876: Apare la Timișoara prima revistă română de medicină din principat, “Higiena și școala”, editată de Paul Vasici-Ungureanu, medic și scriitor român, profesor, autor a numeroase manuale, mai târziu membru titular al Academiei Române.
Anul 1885: Se înființează, în centrul Africii, statul independent Congo, din inițiativa regelui Leopold al II-lea al Belgiei, care devine astfel și monarh al Congo-ului. Pe parcurs, regele a condus noul stat în stil autocratic, ca pe o posesiune personală.
Anul 1889: Ministrul de Externe al României P.P. Carp cere Direcțiunii Generale a Telegrafelor și Poștelor, din subordinea Ministerului de Interne, să-i asigure Agenției Telegrafice Române, care era în curs de organizare la București, o "odae mare în casele ce ocupă".
În aceeași zi, la 5 februarie, directorul general al telegrafelor și poștelor răspunde că a luat măsurile cuvenite pentru ca de la 13 aprilie "să se pună o odaie la dispozițiunea noii agenții telegrafice române ce este în ajun a se înființa" spațiul.
Câtă modestie la înaintașii noștri: o direcție de importanță majoră este fericită să aibă „o odaie” pentru toată funcționărimea, plus cogeamitea directorul general.
Anul 1919: A fost creată compania United Artists (UA), unele dintre cele mai mari studiouri cinematografice ale secolului trecut, de către Charlie Chaplin, Mary Pickford, Douglas Fairbanks și D.W. Griffith.
Anul 1936: La New York, are loc premiera filmului mut Timpuri Noi, conceput, scris, regizat și jucat în principalul rol de Charlie Chaplin. Filmul satirizează taylorismul în industrie și rolul progresului tehnic în dezumanizarea ființei umane. Este una dintre cele mai reușite lucrări ale lui Chaplin.
Anul 1939: Moare matematicianul Gheorghe Țițeica, deschizător de drumuri în geometria diferențială, membru, vicepreședinte (1924-1925) și secretar general (1929-1939) al Academiei Române.
Anul 1945: La București, au loc puternice demonstrații „populare” împotriva guvernului Rădescu, organizate și chiar plătite de sovietici, prin oamenii înfiltrați de aceștia, precum Ana Pauker și Emil Bodnăraș.
Miza demonstrațiilor era forțarea mâinii regelui Mihai, pentru ca acesta să accepte înlăturarea prim ministrului Nicolae Rădescu și numirea în loc a persoanei susținute de comuniști, Petru Groza. Întrucât regele s-a arătat neînduplecat la presiunea agenților moscoviți, Stalin a trimis la București omul său de mare încredere, pe Andrei Vyșinski, viceministrul de Externe, cu misiunea fermă să-l „convingă” pe rege.
În interviul acordat scriitorului Mircea Ciobanu după 1989, regele relata cu amănunte cum a decurs convorbirea cu diplomatul, care a plecat din biroul suveranului trântind ușa.
Țara era ocupată de trupele sovietice, monarhul a sesizat că lupta este inegală și, în cele din urmă, a cedat. La 6 martie 1945, era instalat „Guvernul Groza” – începutul terorii comuniste în România.
Anul 1946: După ce inițial refuzaseră să recunoască noul guvern Groza din România, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii îl recunosc oficial și reiau legăturile diplomatice cu România, întrerupte între timp.
Anul 1953: A decedat în închisorile comuniste Iuliu Maniu, personalitate de prim rang a politicii românești, cu rol important în înfăptuirea Marii Uniri din 1918, fost președinte al Partidului Național-Țărănesc, fost prim-ministru al României în mai multe rânduri.
Anul 1958: O bombă cu hidrogen cunoscută sub numele de Tybee Bomb este pierdută de Forțele Aeriene ale SUA în largul coastei Savannah, Georgia; n-a fost recuperată niciodată și există temerea că ar fi fost recuperată în secret de sovietici, supusă studiului, reproiectată și apoi copiată aidoma – pentru ca ulterior sovieticii să o prezinte ca pe o creație proprie.
Anul 1965: S-a născut Gheorghe Hagi, fotbalist și antrenor român, personalitate emblematică în lumea fotbalului românesc.
Anul 1971: Are loc aselenizarea navei cosmice americane Apollo 14 - singura misiune cu echipaj uman care a aselenizat până astăzi. Vehiculul s-a întors pe Pământ după nouă zile, după ce a filmat interesante vederi ale peisajului selenar și după ce a colectat importante probe de sol lunar, cules din diferite locații ale satelitului natural.
Anul 1990: A fost înființat la București Muzeul Țăranului Român, continuatorul muzeului de etnografie, artă națională, artă decorativă și industrială, inaugurat la 1 octombrie 1906.
Anul 2000: La Groznîi, Cecenia, forțele ruse masacrează mai mult de 60 civili în Novye Aldi, suburbie a capitalei, uciși cu toții pe considerente politice.
Anul 2004: România a devenit membră de facto a NATO, după ce toate cele 19 state membre (în acea vreme) ale NATO au ratificat protocolul de aderare.
Anul 2015: Tabloul „Nafea Faa Ipoipo?” (Când ai de gând să te măriți?), pictat de francezul Paul Gauguin în 1892 și care prezintă două fete din Tahiti, a fost vândut pentru 300 de milioane de dolari (la valoarea de atunci a dolarului american), devenind astfel cea mai scumpă operă de artă din istorie.
Anul 2017: Un număr record de protestatari au cerut în Piața Victoriei din București demisia guvernului PSD Sorin Grindeanu. Potrivit unor surse, erau acolo peste 200.000 de oameni, potrivit altora erau „doar” peste 150.000.
Zeci de mii de persoane au manifestat și în alte principale mari orașe din țară: Arad, Brașov, Constanța, Craiova, Iași, Sibiu, Timișoara.
Ca replică, PSD abia a reușit să adune un grup de vreo 2.000 de persoane, în majoritate pensionari, pentru a participa la o manifestație de susținere a aceluiași guvern, în fața Palatului Cotroceni. Președintele Iohannis, foarte activ în acea vreme, s-a arătat susținător al celor mulți, dar și al celor care susțineau interesele economice și sociale ale României.
Mulțimea nu s-a risipit decât după ce Guvernul a renunțat la „Ordonanța 13”, care a aprins scânteia protestelor.
Anul 2020: Moțiunea de cenzură intitulată „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democrației românești”, inițiată de PSD împotriva Guvernului Orban, a fost adoptată de Parlament cu 261 de voturi „pentru” și 139 de voturi „împotrivă”.
Renunțând să-l mai susțină pe Orban, președintele Iohannis l-a nominalizat, în cele din urmă, pe liberalul Florin Cîțu, a cărui prestație a fost în final aspru criticată.