Anul 106: Arhitectul Apolodor din Damasc termină construcția podului peste Dunăre de la Drobeta, cel mai lung pod din Europa timpului său (1.135 metri), construit anume pentru a folosi unor scopuri militare, precum invazia romanilor în Dacia, dar și pentru uzul civil, respectiv transportul la Roma al numeroaselor bogății ale Daciei, inclusiv aurul extras din Munții Apuseni.
Construcția podului a uimit personalități de seamă ale antichității, prin măreția ei, dar și prin soluțiile îndrăznețe ale arhitectului. El însuși era atât de mândru de performanța sa, încât a scris o carte despre respectivul pod. Din păcate, cartea s-a pierdut.
Dar a rămas mărturia unor cărturari ai timpului, care au citit-o și au avut fericita inspirație să scrie despre carte, despre pod și despre soluțiile îndrăznețe și originale, adoptate de arhitect: Cassius Dio, Tzetzes, Chiliades și Procopius din Cezareea.
În plus, o imagine simplificată a podului este redată chiar pe Columna lui Traian, unde specialiștii au descifrat informații extrem de prețioase cu privire la tehnica folosită de romani pentru îmbinarea lemnului cu piatra – îmbinare pentru care nici tehnica evoluată a generației noastre nu a găsit soluții perfecte.
Măreața construcție, o adevărată minune a antichității, a fost însă distrusă chiar de romani, atunci când imperiul era amenințat de năvala popoarelor migratoare dinspre nord de Dunăre.
Cronicarul Casius Dio îl consideră pe împăratul Adrian (117-138 d.Hr.) responsabil pentru primele măsuri vizând distrugerea podului. Dar construcția era solidă, aproape imposibil de dezafectat.
Mult mai târziu (278 d.Hr,), împăratul Aurelian a hotărât abandonarea definitivă a Daciei și distrugerea totală a podului, pentru a împiedica trecerea Dunării de către migratori. Atunci podul a fost transformat în ruine. Totuși, lipsa acestuia n-a împiedicat popoarele migratoare – slavii sau bulgarii – să treacă Dunărea, chiar și fără pod.
Merită amintit că, în timpul Renașterii, când interesul pentru operele de geniu ale Antichității ajunsese o pasiune pentru intelectualii Occidentului, regele Francisc I al Franței i-a cerut Sultanului Soliman Magnificul (care va distruge ulterior Cetatea Severinului) să-i permită demolarea unui pilon al podului pentru a afla secretul compoziției cimentului folosit.
Nu știm dacă a reușit francezul să afle secretul cimentului, dar se știe că sultanul Soliman a distrus superba Cetate a Severinului, din care se apărau valahii împotriva năvălitorilor din sud, turcii.
Anul 1797: S-a născut compozitorul romantic austriac Franz Schubert. În scurta sa carieră (a murit la numai 31 de ani,) Schubert a lăsat posterității un număr de peste 1.500 de lucrări componistice. Cele mai multe din acestea (peste 600) au fost scrise pentru voce, cu acompaniament de pian, fiind în mare parte lieduri.
Compozitorul ne-a mai lăsat, de asemenea, un număr considerabil de lucrări pentru două sau mai multe voci, coruri și cantate. A compus 8 uverturi orchestrale, 7 simfonii, plus altele șase începute, dar neterminate.
Ne-au mai rămas numeroase compoziții pentru pian solo, sonate, variațiuni pe diverse teme, alte lucrări camerale, precum și lucrări pentru două piane.
Mai putem aminti repertoriul de muzică sacră, unde și-a adus contribuția cu 7 mise, un oratoriu și un recviem, plus numeroase compoziții mai mici.
Franz Schubert este și autorul unei operete, „Casa cu trei fete” – piesă unică în felul ei.
Anul 1844: Emanciparea țiganilor situați în așezămintele bisericești și mănăstirile Moldovei, principat la cârma căruia se găesea atunci domnitorul Mihail Sturdza. În ianuarie 1845, au fost eliberați și țiganii robi ai statului.
Anul 1862: Astronomul american Alvan Graham Clark descoperă steaua pitică albă Sirius B, un companion al lui Sirius, cea mai strălucitoare stea de pe cer.
Anul 1863: În Franța este publicat romanul Cinq Semaines en ballon („Cinci săptămâni în balon”), prima carte a lui Jules Verne, marele precursor al unui nou gen în literatură, denumit astăzi SF.
Există o legendă, conform căreia tânărul Jules, atunci în vârstă de 11 ani, s-ar fi îmbarcat ca mus pe o cursă cu destinația India, fiind recuperat în ultimul moment de tatăl său. Jules Verne a mărturisit că ar fi vrut să plece pentru a-i aduce un colier de corali verișoarei sale, Caroline Tronson, de care era îndrăgostit. Muștruluit zdravăn de tatăl său, el ar fi promis că nu va mai călători niciodată decât cu gândul.
Și, într-adevăr, nimeni n-a călătorit atât de mult cu gândul, precum autorul celor 62 de romane SF, care îl cotau pe Jules Verne ca cel mai citit autor al timpurilor de până atunci.
Anul 1901: A avut loc premiera absolută a capodoperei cehoviene „Trei surori", la Teatrul de artă din Moscova. Premiera a fost din start un mare succes, spre deosebire de alte creații ale autorului, care s-au bucurat de aprecierea publicului abia în perioadă postumă, făcând din el unul din cei mai citiți și apreciați scriitori ruși.
Anul 1920: Consiliul Dirigent al Ardealului inaugurează "Universitatea din Cluj", într-o ședință festivă, ce are loc în prezența regelui Ferdinand I și a unor personalități de seamă din Guvernul României.
Anul 1929: Revoluționarul comunist sovietic Leon Troțki a fost exilat la Alma-Ata împreună cu alți opozanți ai lui Stalin. Apoi, comunistul convins și activ Troțki a fost izolat, iar apoi lichidat de comunistul activ și convins Stalin.
Anul 1942: Al Doilea Război Mondial: Forțele aliate sunt înfrânte de japonezi în bătălia de la Malaya și se retrag în Singapore.
Anul 1943: Mareșalul german Friedrich von Paulus se predă oficial la Stalingrad, azi Volgograd, în fața mareșalului sovietic Jucov. Astfel, se punea capăt uneia dintre cele mai grele și mai aprige bătălii ale celui de Al Doilea Război Mondial, desfășurată între 23 august 1942 și 31 ianuarie 1943.
Von Paulus s-a predat odată cu resturile armatei sale, din care rămăseseră în viață 90.000 de militari germani, inclusiv 22 de generali. Cu toții au fost declarați prizonieri și transportați în locuri de detenție, cele mai multe situate în neospitaliera Siberie.
Numai 6.000 din cei 90.000 de militari luați prizonieri au supraviețuit lagărelor sovietice de muncă și au reușit să se întoarcă acasă, în Germania (6%). Ceilalți au murit de foame și de extenuare.
Lupta de la Stalingrad a fost de departe cea mai sângeroasă confruntare din istorie, cu cele mai multe pierderi într-o singură bătălie. A durat 199 de zile. Pierderile în rândurile militarilor Axei au fost de circa 850.000 de oameni. Între aceștia, se numărau 400.000 de germani, 200.000 de români, 130.000 de italieni și 120.000 de maghiari. Mai mult de 40.000 de civili sovietici au murit în oraș și în suburbii.
Știți ce înseamnă 200.000 de români? Cam 1% din populația țării!
În anii ce au urmat războiului, a fost ridicat un uriaș monument pe dealul din imediata apropiere a orașului – Mamaievski Kurgan. Locul este marcat astăzi și de un complex muzeal, în mijlocul unui cimitir al eroilor, unde tronează mormântul comandantului trupelor sovietice, generalul Jukovski, a cărui ultimă dorință este dăltuită pe lespede:
„Doresc să mă îngropați în mijlocul acelora, pe care eu i–am condus la moarte”.
Anul 1946: Noua constituție a Iugoslaviei, modelată după cea a Uniunii Sovietice, stabilește șase republici federale ce constituiau Iugoslavia. După moartea lui Tito și capturarea urmașului său, Miloșevici, a început dezintegrarea Iugoslaviei: Bosnia & Herțegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Slovenia.
Anul 1950: Președintele american Harry S. Truman anunță un program pentru dezvoltarea bombei cu hidrogen la câteva luni după primul test sovietic cu arme nucleare. Bomba a fost testată ca Ivy Mike în 1952.
Dar, ca și în cazul primei bombe nucleare, ale cărei planuri au fost furate din America de serviciile secrete sovietice, cu sprijinul unor cetățeni americani, tot sovieticii au reușit să intre în posesia unor planuri ale noii bombe, pe care și le-au însușit, reușind să copieze invenția.
Anul 1958: Prima lansare, reușită, în Cosmos a unui satelit construit de SUA – Explorer 1.
Anul 1961: Cimpanzeul Ham, primul hominid lansat în spațiu, a făcut un zbor suborbital în misiunea Mercury-Redstone 2, parte a proiectului Mercury al programului spațial american. Zborul a durat 16 minute și 39 de secunde, după care capsula a aterizat în Oceanul Atlantic. Singura vătămare fizică a cimpanzeului a fost la nas, care la amerizare, arăta învinețit.
Anul 1966: Uniunea Sovietică lansează nava fără pilot Luna 9, ca parte a programului Luna. Va efectua prima aterizare lină a unei sonde pe 3 februarie.
Anul 1967: România și Republica Federală Germania au stabilit relații diplomatice la nivel de ambasadă. România era primul dintre statele est-europene care stabilea astfel relații diplomatice cu Germania Federală, stat a cărui politică blocul sovietic o blama.
Anul 1971: Programul Apollo: Astronauții Alan Shepard, Stuart Roosa și Edgar Mitchell se îndreaptă spre Lună, la bordul Saturn V, în cadrul programului Apollo 14. Succesul programului a impresionat întreaga lume, dar, de atunci, laboratoarele americane nu și-au mai punctat activitatea cu nicio altă reușită similară, ceea ce a încurajat pesimiștii să pună la îndoială veridicitatea programului Apollo.
Anul 1990: A fost deschis la Moscova primul restaurant McDonald's. Succesul a fost de nedescris. Restaurantul a reușit să ofere în capitala Uniunii Sovietice un exemplu „pe viu” despre modul de viață occidental sugerând un anumit belșug, de care se bucură cetățenii americani.
Anul 1996: Astronomul japonez amator Yūji Hyakutake descoperă Cometa Hyakutake, care a trecut foarte aproape de Terra în martie a acelui an. Apariția fost supranumită „Marea cometă din 1996”; iar trecerea sa pe lângă Terra a fost una dintre cele mai apropiate abordări cometare din ultimii 200 de ani.
Anul 2020: Brexit: Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană, după ce timp de 47 de ani fusese stat membru - încă din 1 ianuarie 1973. Decizia a fost luată în urma unui referendum. Nici astăzi, după patru ani, britanicii nu par convinși cât de corectă a fost decizia lor de atunci.