Imaginile devenite virale cu un polițist care sare gardul în curtea primarului Cherecheș în timp ce colegii lui deschid poarta și intră pe acolo sunt emblematice pentru cauzele care au permis fuga primarului condamnat, dar și pentru nivelul jalnic în care se află Poliția Română.
Am mai văzut așa ceva la Caracal, în cazul Dincă, în heirupul perchezițiilor de după consumarea nenorocirii. De atunci Poliția nu a evoluat deloc.
Povestea fugii lui Cătălin Cherecheș e cunoscută. Deși sub control judiciar, a reușit să treacă frontiera la Petea, în ziua condamnării, într-un taxi și prezentând cartea de identitate a unei rude cu 10 ani mai tânără.
Sigur că o mare vină este la Poliția de Frontieră. Cât de superficial poate fi controlul dacă este luat de bun un act de identitate al unei persoane diferite și cu mult mai tânără?
Și cazul pică extrem de prost tocmai când România se ceartă cu Austria, care îi reproșează frontierele nesigure. A trecut în Ungaria, deci în spațiul Schengen, o persoană cu notorietate, folosind o identitate falsă. Dar putea fi oricine, un terorist, un migrant ilegal.
Polițistul de frontieră care i-a dat liber nu este singurul vinovat. Ce alte mijloace avea la dispoziție pentru verificare? Cât de pregătit era?
A fost demis „cu acordul lui" șeful Poliției de Frontieră, chestorul Victor-Ştefan Ivaşcu, un personaj cu conexiuni foarte importante.
Din 2007 până în decembrie 2020, dl Ivaşcu a fost șef la Înmatriculări și Permise în Maramureș, Sibiu și București. Din decembrie 2020, odată cu preluarea MAI de către Lucian Bode, cariera dlui Ivaşcu devine rachetă: mai întâi consilier al ministrului Bode, apoi șef al Direcției Generale Anticorupție din MAI, apoi șef al Poliției de Frontieră.
Tot în 2020 a venit secretar general al MAI, de la Transporturi, dna Ştefania Ferencz, partenera de viață a dlui Ivaşcu, cei doi au împreună un copil. Dna Ferencz este un om de bază al lui Emil Boc. Cum ar veni, chestorul Ivașcu a avut o ascensiune 100% meritocratică.
Chiar și în situația extremă la care s-a ajuns, partenerul dnei Ferencz tot de PNL Ardeal a fost protejat: demitere cu acordul demisului. "Acordul pentru punerea la dispoziție a chestorului Victor Ștefan Ivașcu a fost acordat în considerarea protejării imaginii instituției Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și pentru a oferi garanții publice cu privire la imparțialitatea controalelor în derulare", se arată în comunicatul MAI.
Cu alte cuvinte, dl Ivașcu nu e vinovat, ci se sacrifică pentru imaginea instituției. Dar dacă demisul nu-și dădea acordul pentru demitere? Sigur o asemenea formulare reface "încrederea cetățenilor în lege și autorități".
Dar este simplist să reducem problema la Poliția de Frontieră. Vinovăția Poliției începe cu mult înainte ca primarul Cherecheș să ajungă în vama Petea pentru a testa vigilența polițistului de la gheretă.
Cătălin Cherecheș era, spre deosebire de alți fugari în momentul când au șters-o, sub control judiciar. Ceea ce presupune că era dat în consemn la frontieră și trebuia să se prezinte periodic la secția de poliție.
Asta nu însemnă însă că Poliția era limitată la așteptarea pasivă a persoanei la secție și a actelor sale la graniță. Aceasta sunt exigențele minimale.
Potrivit art 215 din Codul de Procedură Penală, “Instituția, organul sau autoritatea prevăzute la alin. (4) verifică periodic respectarea obligațiilor de către inculpat, iar în cazul în care constată încălcări ale acestora, sesizează de îndată procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanța de judecată, în cursul judecății”. Cu alte cuvinte, inculpatul sub control judiciar este sub monitorizarea Poliției. Ce ar însemnă asta?
Există în același art 215, al 2, un punct c - complet ignorat de autorități – inculpatul sub control judiciar poate fi obligat să poarte dispozitiv electronic de supraveghere.
Legea privind brățările electronice a fost promulgată în 2021, dar infrastructura pentru funcționarea lor este minimă, deocamdată numai în Capitală și trei județe județe, pilot, și numai pentru ordine de protecție în cazuri de violență în familie.
Dar de ce să ne mirăm că Poliția nu are GPS pentru inculpați cât timp nu are nici GPS pe mașinile de poliție ca să știe pe unde umblă fiecare în orice moment.
Ce înseamnă monitorizarea ne spune o metodologie elaborată în 2014 la nivelul IGPR privind supravegherea persoanelor sub control judiciar sau în arest la domiciliu.
Așadar, nimic nu împiedica Poliția, ba era chiar obligată să îl verifice sistematic, să stea cu ochii pe el permanent. Și în acest caz ar fi fost chiar extrem de important să o facă, din mai multe motive.
1. Din momentul izbucnirii scandalului încercării de mituire a unei judecătoare din complet de către soacra primarului, erau indicii consistente că primarul ar putea să nu aștepte resemnat sentința definitivă după condamnarea din prima instanță.
2. Familia Cherecheș are afaceri în afara granițelor, inclusiv în Italia.
3. Imperativul de a demonstra că ai granițe sigure, în demersul Schengen, mai ales în cazuri aflate pe prima pagina a presei.
Că se poate o dovedește chiar un caz relativ recent. Când primarul Piedone a vrut să plece în vacanță înainte de condamnare, fără să fie sub control judiciar, avionul în care se suise a fost ținut la sol pentru o alerta cu bombă, neconfirmată desigur.
Dar, în mod evident, Poliției Române sau altei instituții a statului nici prin cap nu i-a trecut să-l monitorizeze pe Cătălin Cherecheș. Ca dovadă, habar nu avea că infractorul plecase din țară, iar polițiștii
se avântau, chiar sărind gardul, să-i pună cătușele.
Câți infractori anonimi or mai fi plecat în același fel ca dl Cherecheș nu știm, dar de-acum e clar pentru toți cât de ușor poate fi trecută frontiera României.
Că vinovățiile sunt mult dincolo de Poliția de Frontieră o sugerează chiar demiterile comunicate duminică seara târziu de MAI. Au picat împreună cu șefii PF și șeful Poliției Maramureș, conducerea Brigăzii de Operațiuni Speciale Cluj, conducerea Serviciului Județean de Protecție (Direcția Generală de Protecție Internă) Maramureș. Adică cei care ar fi trebuit să nu aștepte ca infractorul să ajungă la graniță unde să-și încerce norocul.
Din lista demiterilor lipsește principalul vinovat, autorul dezastrului Poliției, cel care o conduce neîntrerupt, absolut și despotic din 2019, inamovibilul Bogdan Despescu. Nici ministrul Predoiu, nici premierul Ciolacu nu au curajul să se atingă de el, indiferent câte nenorociri, precum Crevedia, 2 Mai și Onești, sau câte eșecuri de proporții, precum crima de la Arad sau fuga lui Cherecheș, se întâmplă din cauza managementului său catastrofal.