Ziua 502: Aproape 200 de kilometri pătrați de teren recâștigat. Prigojin s-a întâlnit cu Putin la Kremlin. Zelenski merge la summit-ul NATO

În ziua 502 de război, Joe Biden este la Londra, unde s-a întâlnit cu premierul britanic Rishi Sunak şi regele Charles, înaintea unui summit crucial NATO, de două zile, de la Vilnius, unde se va discuta despre cât de repede şi în ce condiţii este posibil ca Ucraina să adere la alianţă.

„Aderarea Ucrainei la NATO ar avea consecinţe foarte, foarte negative aspra întregii arhitecturi a securităţii europene. Ar constitui, de asemenea, o ameninţare absolută pentru ţara noastră, ceea ce va necesita o reacţie clară şi fermă din partea noastră”, a declarat în context purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Între timp, armata ucraineană a recucerit de la forţele ruse 14 kmp în estul şi sudul ţării săptămâna trecută, a afirmat unul dintre purtătorii săi de cuvânt Andrii Kovaliov. Astfel, suprafaţa totală recucerită de Ucraina de la lansarea contraofensivei sale la începutul lunii iunie se ridică la 193 kmp.

În Rusia, Kremlinul a confirmat că preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu Evgheni Prigojin, pe 29 iunie, la cinci zile după ce mercenarii Wagner au mărşăluit spre Moscova.

La capitolul ameninţări, îl avem pe Dmitri Medvedev, care spune că Moscova va lovi trei centrale nucleare ucrainene, dar și alte instalații nucleare din Europa de Est, dacă se confirmă o presupusă încercare a forțelor armate ale Kievului de a ataca centrala de la Smolensk cu rachete NATO.

Iar generalul Gherasimov, şeful armatei ruse, apare într-o înregistrare video, pentru prima oară de la rebeliunea eşuată din 24 iunie, semn că şi-a păstrat funcţia.

Biden în Europa şi summit NATO

• Ce aşteaptă Ucraina - Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, speră la „cel mai bun rezultat posibil” de la acest summit, după discuții cu omologul său polonez, Andrzej Duda. Zelenski a spus că nu se așteaptă ca Ucraina să se alăture NATO decât după război, dar că speră că summit-ul va da un „semnal clar” cu privire la intenția de a aduce Ucraina în alianță.
• Biden în UK - Preşedintele american Joe Biden poartă discuții, luni, la Londra, cu premierul britanic Rishi Sunak, în ajunul summit-ului NATO de la Vilnius. SUA și Marea Britanie sunt printre cei mai puternici susținători ai Ucrainei, dar au vederi diferite în privința dorinței Ucrainei de a se alătura alianței militare, Washingtonul fiind mult mai reticent decât Londra, din cauza temerilor că ar putea provoca Rusia. Marea Britanie a făcut eforturi ca Kievul să primească aderarea rapidă, fără a fi nevoie să îndeplinească un plan de acțiune. Între timp, președintele SUA a declarat că Ucraina „nu este încă pregătită” și a precizat că aderarea nu e condiționată numai de sfârșitul războiului.
• Avertismentul Moscovei - "Aderarea Ucrainei la NATO ar avea consecinţe foarte, foarte negative aspra întregii arhitecturi a securităţii europene", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. "Ea ar constitui, de asemenea, o ameninţare absolută pentru ţara noastră, ceea ce va necesita o reacţie clară şi fermă din partea noastră", a adăugat Peskov.
• Presiuni la Erdogan - Joe Biden a vorbit la telefon cu preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, și „i-a transmis dorința sa de a primi Suedia în NATO cât mai curând posibil”, transmite Casa Albă. Washingtonul a crescut presiunea asupra Ankarei pentru a renunța la opoziția față de aderarea Suediei la NATO înainte de summit-ul de la Vilnius. Detalii AICI
• Bombele controversate - Summit-ul vine în contextul în care membrii propriului Partid Democrat al lui Biden, dar și ONU au ridicat semne de întrebare cu privire la decizia SUA de a trimite bombe cu dispersie în Ucraina, arme care au fost interzise de peste 100 de țări. Detalii AICI
• Zelenski merge în Lituania - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa în persoană marţi şi miercuri la summitul NATO de la Vilnius, potrivit ultimului program publicat luni de Alianţa Atlantică.

Iată o analiză despre Summit-ul de la Vilnius, test de rezistență pentru NATO. Ce vrea Ucraina pentru a înfrânge Rusia

Situaţia pe front

• Avans la Bahmut - Forțele ucrainene au înregistrat „un avans cert” pe flancul sudic al orașului Bahmut, potrivit ministrului adjunct al Apărării, Hanna Maliar. Într-o postare de pe Telegram, Maliar a spus că nu a existat nicio schimbare a pozițiilor pe flancul nordic. Ea nu a oferit alte detalii, dar atenția în ultimele zile s-a concentrat asupra satului Klişciivka, situat la sud de Bahmut. Anterior, colonelul Oleksandr Sirski, comandantul forțelor terestre ale Ucrainei, a declarat că se „fac progrese” în jurul orașului. Forțele ruse au capturat Bahmut în mai, dar acum se chinuie să-și mențină controlul.
• 193 kmp de teren - Armata ucraineană a recucerit de la forţele ruse 14 kmp în estul şi sudul ţării săptămâna trecută, a afirmat unul dintre purtătorii săi de cuvânt Andrii Kovaliov, în timp ce preşedintele Volodimir Zelenski a transmis în comentariile sale televizate că forţele armate ucrainene au "preluat iniţiativa", după o încetinire anterioară. "Peste 10 kmp de teritoriu ucrainean a fost eliberat în sudul Ucrainei săptămâna trecută", a declarat el, la televiziunea ucraineană, precizând că alţi 4 kmp au fost de asemenea eliberaţi "în sectorul Bahmut", din est. Aceste cifre ridică la 193 kmp suprafaţa totală recucerită de Ucraina de la lansarea contraofensivei sale la începutul lunii iunie.
• Ruşii pun mine - Forțele ruse au început să mineze infrastructura critică în părțile ocupate ale regiunii Zaporojie, a informat primarul din Melitopol, Ivan Fedorov.
• Lovitură sadică - Patru persoane au murit și 11 au fost rănite după bombardarea unei zone rezidențiale din orașul Orihiv din prima linie din regiunea Zaporojie din Ucraina, în timp ce avea loc distribuirea de ajutor umanitar, a declarat luni guvernatorul regiunii. Rusia a efectuat 36 de lovituri țintite în 10 așezări din regiune.

Ce mai face Rusia

• 47.000 de ruşi morţi - O anchetă comună a grupurilor ruse de presă de investigație Meduza și Mediazona, publicată luni dimineață, estimează că aproximativ 47.000 de luptători ruși au murit de la începutul războiului din Ucraina. Cifrele au fost calculate pe baza datelor de la începutul războiului și până la 27 mai 2023, iar ancheta susține că a stabilit cu 95% probabilitate că cifra reală era între 40.000 și 55.000. Detalii AICI
• Prigojin a fost la Kremlin - Kremlinul a confirmat că preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu Evgheni Prigojin, pe 29 iunie, la cinci zile după ce mercenarii Wagner au mărşăluit spre Moscova într-o rebeliune de scurtă durată. Anterior, ziarul francez Liberation, citând surse din cadrul serviciilor de informaţii occidentale, afirmase că Prigojin s-a întâlnit cu Putin la Kremlin la 1 iulie. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin a convocat 35 de persoane, între care comandanţi de unităţi (Wagner) şi că aceasta a durat peste trei ore. Comandanţii grupului Wagner i-au spus lui Putin că rămân soldaţii săi şi că vor continua să lupte pentru el, a afirmat Peskov.
• ISW: Putin nu știe ce să facă cu Wagner - Decizia lui Vladimir Putin de a nu desfiinţa Grupul Wagner și de nu-i urmări în justiţie pe liderii rebelilor îl pune pe preşedintele rus într-o „poziție incomodă”, scrie Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) în cea mai recentă analiză a sa: "Se pare că Wagner recrutează în continuare în Rusia, în timp ce Ministerul Apărării depune un efort pentru a convinge luptătorii Wagner să semneze contracte cu Armata".
• Medvedev ameninţă - Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a amenințat că Moscova va lovi trei centrale nucleare ucrainene, dar și alte instalații nucleare din Europa de Est, dacă se confirmă o presupusă încercare a forțelor armate ale Kievului de a ataca centrala de la Smolensk cu aşa zise rachete NATO. Sistemele rusești de apărare aeriană au doborât patru rachete duminică, au declarat oficialii ruși, una peste peninsula Crimeea anexată și trei peste regiunile rusești Rostov și Breansk, care se învecinează cu Ucraina. Detalii AICI
• Îndoieli legate de atacul cu rachete - Deși mai multe surse ruse au prezentat ieri imagini cu ceea ce pare a fi o rachetă de croazieră doborâtă de apărarea antiaeriană, duminică, în apropierea podului Kerci din Crimeea, un blogger militar afiliat Kremlinului se îndoieşte de autenticitatea acestora, pentru că aeronavele ucrainene ar fi trebuit să lanseze rachete dintr-o poziție periculos de apropiată lângă linia frontului, pentru ca podul să intre în raza acestora.
• Iată că e viu şi la post! - Generalul Valeri Gherasimov, şeful Statului Major General al armatei ruse, a fost prezentat luni de Ministerul Apărării de la Moscova ascultând un raport despre atacurile cu rachete ucrainene, aceasta fiind prima sa apariţie publică de la rebeliunea eşuată a grupului de mercenari Wagner, condus de Evgheni Prigojin, în data de 24 iunie, semn că şi-a păstrat funcţia.
• Comandant ucis - Un şef adjunct al autorităţii locale responsabile cu mobilizarea militară, care a comandat de asemenea un submarin din Flota Mării Negre, a fost ucis în Krasnodar, oraş din sudul Rusiei, a anunţat luni agenţia de ştiri TASS. Aceasta a precizat că Stanislav Rjiţki a fost ucis de un bărbat înarmat. Un caz penal pentru crimă a fost deschis, a adăugat agenţia rusă de ştiri.