Munițiile cu dispersie pe care Statele Unite au fost de acord vineri să le furnizeze Ucrainei reprezintă un tip de arme controversat care poate provoca victime în rândul civililor – și mai ales al copiilor – mult timp după ce confruntarea militară s-a încheiat.
Ucrainenii argumentează că aceste arme, numite și bombe cu dispersie ori bombe cu fragmentație, îi vor ajuta să atace mai eficient poziții fortificate ale armatei ruse, contrabalasând avantajul numeric și pe partea de muniție ale Rusiei, scrie New York Times.
Deși SUA s-au arătat inițial reticente față de solicitarea Ucrainei de a primi astfel de arme și au susținut că ele nu sunt necesare, Pentagonul a decis luna trecută că bombele cu dispersie pot ajuta trupele ucrainene ”în special împotriva tranșeelor ruse de pe câmpul de luptă”.
Ce sunt munițiile cu dispersie
Folosite prima oară în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, munițiile cu dispersie includ arme ca bombe, rachete și proiectile de artilerie care se dezintegrează în aer împrăștiind bombe mai mici pe suprafețe vaste.
Aceste bombe mai mici sunt proiectate să explodeze în contact cu solul, însă au o rată de eșec mai mare decât orice alt tip de arme, cu consecințe de multe ori devastatoare și de lungă durată pentru civili. O cincime sau chiar mai mult dintre aceste bombe nu explodează, existând riscul să fie detonate din greșeală ani mai târziu de cine se întâmplă să dea peste ele.
”Pur și simplu nu există un mod responsabil de a folosi munițiile cu dispersie”, spune Brian Castner, expert armament Amnesty International.
Se estimează că, de la al Doilea Război Mondial încoace, bombele cu dispersie au ucis între 56.500 și 85.500 de civili. Oameni, inclusiv copii, din Siria, Yemen, Afganistan, Liban, Balcani și Laos, continuă să sufere de pe urma lor.
Ce fel de arme va trimite SUA
SUA au anunțat că vor livra Ucrainei obuziere de 155 de milimetri încărcate cu câte 72 sau 88 de grenade numite muniții convenționale îmbunătățite cu dublu scop (DPICM). Obuzierele se deschis în aer eliberând grenadele, însă acestea nu explodează întotdeauna imediat – dacă, de exemplu, aterizează pe iarbă sau pe pământ moale – și nici nu se pot autodistruge, rămânând un pericol decenii la rând.
”Dacă atingi acel lucru greșit, e ca și cum ai aprinde un chibrit”, spune Castner.
SUA au eliminat aceste arme treptat din 2016.
Interzise, dar nu de toți
Din cauza acestor riscuri, 123 de țări – SUA, Rusia și Ucraina nu se află printre ele – au aderat în 2008 la Convenția privind munițiile cu dispersie, prin care se angajează să nu fabrice, să nu folosească, să nu transfere și să nu stocheze aceste arme. De la adoptarea convenției, 99% din stocurile globale au fost distruse.
Bombele cu dispersie au fost folosite deja în războiul din Ucraina, atât de trupele ruse, cât și de cele ucrainene. Potrivit Coaliției privind Muniția cu Dispersie, aceste arme au ucis cel puțin 689 de oameni în primele șase luni de război. Atacul cu cel mai mare număr cunoscut de victime a avut loc în aprilie 2022 și a vizat o gară aglomerată din Kramatorsk, estul Ucrainei, zeci de oameni fiind uciși și mai mult de 100 fiind răniți, potrivit Human Rights Watch.
Cum va influența decizia SUA cursul războiului din Ucraina?
Înainte de contraofensiva ucraineană, trupele ruse au avut la dispoziție luni de zile pentru a-și pregăti liniile de apărare. Atât Ucraina, cât și administrația Biden au argumentat că armele cu dispersie pot ajuta armata ucraineană, depășită din punct de vedere numeric de cea rusă, să contracareze strategiile de apărare ale rușilor.
Totuși, natura imprecisă a acestor arme se poate întoarce împotriva soldaților ucraineni, care riscă să dea peste munițiile neexplodate în atacurile anterioare, atrag atenția experții.
Nu în ultimul rând, un alt efect vizează însuși Washingtonul și poziția sa morală față de invazia din Ucraina, care va avea probabil de suferit, iar SUA pot fi acuzate de ipocrizie, notează BBC.
”Munițiile cu dispersie sunt o armă oribilă, nediscriminatorie, care este interzisă în mare parte din lume dintr-un motiv bun. Această mișcare a SUA o vor plasa inevitabil oarecum în contradicție cu aliații săi occidentali și orice ruptură percepută în alianță este exact ceea ce președintele rus Vladimir Putin vrea și are nevoie”, scriu jurnaliștii.
C.S.