- România devine un centru regional pentru antrenamentul piloților care vor zbura pe avioanele F-16.
- În luna martie, doi piloți ucraineni au fost testați la o bază americană, iar în urma examinării, experții din SUA au spus că sunt necesare patru luni de antrenament pentru pregătirea pe aparatele F-16.
- SUA și aliații nu vor ca aceste aparate de zbor să fie folosite în luptele actuale, dar situația de pe front e destul de complicată, iar deciziile au mai fost schimbate în trecutul apropiat.
- Ucraina nu are superioritate aeriană și din acest motiv nu poate dezvolta operațiuni combinate cu un impact major asupra liniilor defensive ruse.
- Summit NATO: Conducerile celor 31 de state membre vor încerca să dea un mesaj de solidaritate, condamnând din nou agresiunea Rusiei, dar vor căuta soluții și pentru rezolvarea cererii de aderare a Suediei.
În ședința CSAT (Consiliul Suprem de Apărare al Țării) din 6 iulie, pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, România anunță, în mod oficial, un ajutor militar pentru țara vecină.
De asemenea, întâlnirea condusă de Klaus Iohannis a marcat și absența directorului SRI Eduard Hellvig, care își făcuse publică plecarea cu trei zile înainte ca ședința să aibă loc. Locul său din Consiliu a fost ocupat de Răzvan Ionescu, director-adjunct al SRI.
„Împreună cu alți aliați și cu compania care proiectează acest avion de luptă, va fi creat, în România, un hub regional pentru antrenamentul piloților care vor zbura pe avioanele F-16”, se arată în comunicatul oficial dat publicității de Palatul Cotroceni, la sfârșitul ședinței.
„Aici vor fi pregătiți piloții români care operează aeronave F-16, urmând ca facilitatea să fie deschisă ulterior și participării piloților din statele aliate și partenere NATO, inclusiv din Ucraina”, se precizează în declarație.
„Acest hub regional de instruire va acoperi cerințele de pregătire din partea aliaților și a partenerilor regionali, ceea ce va conferi României poziționarea ca lider regional în domeniul instruirii piloților F-16, contribuind astfel la creșterea coeziunii, demonstrarea unității și întărirea posturii de descurajare și apărare euroatlantică”, se mai subliniază în documentul oficial.
Inclusiv Ucraina
De la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, autoritățile de la București au secretizat informațiile despre sprijinul militar acordat de țara noastră Kiev-ului.
La prima ședință care a avut loc după îndepărtarea directorului SRI Eduard Hellvig, România face un anunț contrar politicii de secretizare de până acum, dezvăluind faptul că autoritățile se vor implica activ în antrenarea piloților ucraineni pentru operarea avioanelor multirol F-16.
Deocamdată nu e clar dacă asistăm la o modificare a strategiei de comunicare în legătură cu sprijinul acordat ucrainenilor sau ne aflăm doar în fața unui proiect atât de important încât era necesară anunțarea lansării.
În opinia mea, asistăm, totuși, la o schimbare de abordare pentru că, în document, se face o precizare apăsată și specifică la relația cu țara vecină: „…participării piloților din statele aliate și partenere NATO, inclusiv din Ucraina”.
Informația că piloții Kievului vor învăța să folosească avioanele F-16, antrenându-se pe teritoriul României a apărut în spațiul public, pe surse, imediat după întâlnirea în format restrâns de la Haga, din 26 iunie, la care a participat și președintele României, dar ea n-a fost confirmată oficial până la ședința CSAT.
Document: Patru luni de pregătire pentru a pilota un F-16
„Având în vedere setul de competențe demonstrat de piloții forțelor militare ucrainene și cerința de a elabora un program de studiu specializat, axat doar pe sarcinile minimum necesare, aproximativ 4 luni reprezintă un termen de pregătire realist”, se arată într-un memorandum al Forțelor Aeriene Americane, elaborat în data de 23 martie 2023, după ce doi piloți ucraineni au fost testați la o bază din SUA.
Deși la nivelul statelor NATO s-a ajuns la un acord de principiu ca Ucraina să primească în dotare avioane de luptă F-16, în acest moment nu e clar când va fi posibil un astfel de transfer.
Din datele de până acum, rezultă că atât pregătirea piloților cât și găsirea aeronavelor sunt procese care avansează, dar conform unor oficiali militari, „Ucraina nu va avea F-16 până la sfârșitul contraofensivei”.
Dotarea Kievului cu avioane NATO reprezintă un program ce ar trebui să ajute Ucraina să-și protejeze granițele după eliberarea teritoriului ocupat de ruși.
SUA și aliații nu s-au gândit ca aceste aparate de zbor să fie folosite în luptele curente, dar situația de pe front e destul de complicată.
Contraofensiva fără avioane e lentă și cu pierderi grele
Ucraina nu are superioritate aeriană și din acest motiv nu poate dezvolta operațiuni combinate cu un impact major asupra liniilor defensive ruse.
Fără avioane de luptă, trupele de infanterie nu sunt protejate în timpul operațiunilor ofensive, iar ocuparea unor poziții teritoriale în adâncime se face mai lent și cu multe pierderi de vieți omenești.
Generalii ucraineni s-au plâns în repetate rânduri de această vulnerabilitate a forțelor militare, dar statele occidentale s-au arătat reticente cu privire la transferul de avioane de luptă, așa cum au făcut și în legătură cu tancurile și sistemele antiaeriene HIMARS, în urmă cu câteva luni.
Strategia occidentală a fost de a nu escalada conflictul, așteptând ca Putin să devină tot mai agresiv în atacuri și distrugeri, astfel încât îmbunătățirea tehnicii de luptă ucrainene să fie justificată chiar și în ochii statelor neutre sau care susțin Rusia, cum ar fi China și India, de exemplu.
Până acum, planul a funcționat, dar cu mari sacrificii din partea Kievului.
Așteptând F-16 de la norvegieni
În urmă cu o lună, guvernul Norvegiei a anunțat că a încheiat operațiunile de vânzare a 32 de avioane F-16 către România, iar primele aparate vor sosi până la sfârșitul acestui an, dar sunt și informații care sugerează că Oslo va întârzia livrările, iar aeronavele vor ajunge în țara noastră abia în 2024.
România operează în prezent 17 aparate F-16, fiind în proces de înlocuire a flotei de luptă.
Cu ocazia ședinței CSAT din data de 6 iulie, Iohannis a prezentat și poziția României ce urmează a fi susținută la summitul NATO ce se va desfășura în Vilnius, Lituania, începând cu data de 11 iulie.
Conducerile celor 31 de state membre vor încerca să dea un mesaj de solidaritate, condamnând din nou agresiunea Rusiei asupra unui stat independent, dar vor căuta soluții și pentru rezolvarea cererii de aderare a Suediei, blocată de Turcia lui Recep Erdogan.
Va fi primul summit la care Finlanda participă în calitate de membru, iar marele pariu îl reprezintă găsirea unor strategii eficiente pentru scurtarea războiului și garanțiile de securitate pentru Ucraina.
„România a fost și va continua să fie un susținător activ al aspirațiilor euroatlantice ale Kievului, fapt evidențiat și prin Declarația comună pentru susținerea de către țara noastră a perspectivei euroatlantice a Ucrainei, semnată de către Președintele Klaus Iohannis și Președintele Volodimir Zelenski în marja Summitului Comunității Politice Europene din Republica Moldova, din 1 iunie”, se arată în documentul CSAT.
„Totodată, România va continua să acorde o atenție specială și să încurajeze menținerea angajamentului sporit al aliaților în raport cu partenerii vulnerabili din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova, unde riscurile de securitate au crescut odată cu războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei”, se mai subliniază în raport, ceea ce sugerează că Bucureștiul continuă să se implice activ în protejarea Republicii Moldova.
Mai mult, în document se subliniază că „securitatea Republicii Moldova și cea a Ucrainei sunt conectate, fiind legate de cea transatlantică. România a fost și rămâne un susținător constant al politicii Ușilor Deschise a NATO, și, în acest sens, va continua să sprijine activ aderarea Suediei la Alianță”.