Cristian Preda a fost audiat, marţi, de comisiile juridice reunite ale Parlamentului şi a primit aviz pozitiv pentru funcţia de preşedinte AEP, post unde a fost nominalizat de USR.
A fost audiat online pentru că nu a putut fi prezent fizic.
"Audierea mea pentru președinția AEP s-a încheiat.
Cu un aviz pozitiv, susținut de o majoritate copleșitoare a celor două comisii juridice din Cameră și Senat.
Au fost doar 3 voturi contra și o abținere.
Numele meu se va regăsi pe buletinul de vot, alături de cel al lui Toni Greblă și cel al Andreei Băbeanu", anunţă Preda pe Facebook.
Aşadar, Preda este cel al treilea candidat pentru funcţia de preşedinte al AEP.
Iulia Andreea Băbeanu şi Toni Greblă au primit şi ei pe 20 februarie aviz favorabil de la comisiile juridice. Andreea Băbeanu este propusă de grupurile parlamentare ale AUR, iar Toni Greblă de cele ale PSD.
Parlamentul va decide luni cine va conduce Autoritatea Electorală Permanentă în următorii 8 ani.
Cristian Preda este decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice de la Universitatea Bucureşti şi fost europarlamentar.
Funcţia de preşedinte al AEP a fost vacantată după ce Constantin-Florin Mituleţu-Buică a înaintat celor două Camere ale Parlamentului demisia sa, după ce Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul în cazul său, acuzându-l de folosire a funcţiei pentru favorizarea cumnatei sale.
Pe 7 martie, Birourile permanente reunite ale Parlamentului au eliminat de pe ordinea de zi a şedinţei de plen comun alegerea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, funcţie pentru care favorit era Toni Greblă.
Alina Gorghiu a explicat atunci ce îşi doresc liberalii. În orice caz, nu pe Toni Greblă, care mult timp a fost un pesedist de seamă.
”În momentul în care PSD a desemnat un reprezentant apropiat de PSD, fost membru PSD şi cu un istoric care s-a contopit, în mare parte, cu PSD, au fost discuţii la nivelul societăţii, aţi văzut că au reacţionat organizaţiile non-guvernamentale, au fost foarte multe articole de presă care au ridicat această temere a lipsei de autonomie, de independenţă a persoanei care va conduce AEP, din două puncte de vedere existând aceste îngrijorări.
O dată, din perspectiva anului 2024, care este un an cu patru tipuri de alegeri, când nu trebuie să existe niciun fel de controversă cu privire la maniera în care AEP îşi exercită atribuţiile.
Şi doi, gândiţi-vă că AEP are funcţia de control pe felul în care partidele politice cheltuie banii din subvenţia de la stat”, a explicat Gorghiu.