Premierul sârb Ivica Dacic a respins în termenii cei mai fermi o declaraţie a preşedintei Maia Sandu cu privire la posibila implicare a unor cetăţeni sârbi în acţiuni subversive menite să destabilizeze Republica Moldova.
„Cerem autorităţilor moldovene să ne trimită de urgenţă orice fel de informaţie pe care o deţin, întrucât până în prezent nu am primit niciodată o astfel de notificare din partea Republicii Moldova”, a spus Dacic într-o declaraţie pentru agenția de presă Tanjug luni seara.
El a adăugat că există multe exemple de ştiri false pe scena internaţională, dar că Belgradul nu va permite ca acest lucru să afecteze reputaţia ţării, interesele Serbiei şi relaţiile de prietenie dintre Serbia şi Republica Moldova.
"Am ordonat ambasadorului nostru la Chişinău să solicite de urgenţă clarificări la Ministerul moldovean de Externe în legătură cu respectiva declaraţie a preşedintelui Republicii Moldova şi pentru ca să ne fie trimise urgent toate informaţiile despre cine sunt persoanele suspectate ca potenţiali participanţi la astfel de acţiuni violente", a afirmat Dacic.
În acest context, Ivica Dacic a precizat că, în conformitate cu legislaţia sârbă, orice implicare a cetăţenilor sârbi în conflicte armate în străinătate constituie o infracţiune penală.
Preşedintele Maia Sandu a declarat luni, în cadrul unui briefing, că, potrivit informaţiilor oferite de autorităţile ucrainene, Rusia ar încerca să provoace destabilizarea situaţiei în Republica Moldova, inclusiv cu implicarea unor diversionişti din Serbia.
În acelaşi timp, preşedintele rus Vladimir Putin i-a trimis marţi o scrisoare omologului său sârb în care subliniază că Rusia apreciază foarte mult "politica externă echilibrată" a Serbiei şi sprijină eforturile acesteia de a-şi proteja integritatea teritorială în disputa sa cu Kosovo, potrivit Reuters.
"Serbia este un partener important şi de încredere al Rusiei", i-a transmis Putin preşedintelui Aleksandar Vucic în scrisoarea în care felicită Serbia cu ziua statalităţii sale, marcată la 15 februarie, şi transmisă presei de către preşedinţia sârbă.
"Apreciem foarte mult cursul echilibrat de politică externă pe care Belgradul îl implementează într-un mediu internaţional complicat. Vă sprijinim eforturile de a vă proteja integritatea teritorială şi de a rezolva problema Kosovo", a spus Putin.
"Am convingerea că dezvoltarea în continuare a parteneriatul strategic ruso-sârb reflectă cel mai bine interesul naţiunilor noastre frăţeşti", mai afirmă liderul rus.
Rusia este principalul aliat al Serbiei, care nu a recunoscut nici astăzi, după 15 ani, autoproclamata independenţă a fostei sale provincii Kosovo. Totodată, Belgradul a refuzat să aplice sancţiunile Uniunii Europene impuse Moscovei pentru invazia sa în Ucraina, în pofida ambiţiei sale de aderare la UE.
Premierul sârb Ana Brnabic a declarat că refuzul Belgradului de a aplica sancţiuni împotriva aliatului său Rusia rămâne principalul obstacol în calea accelerării procesului de aderare la UE, calificând cererea drept "condiţia mai presus de toate condiţiile" stabilită de blocul comunitar.
Belgradul face de mult timp echilibristică între aspiraţiile sale europene şi parteneriatul său cu NATO, pe de o parte, şi alianţa religioasă, etnică şi politică cu Rusia, în vigoare de secole, notează Reuters.
Dar pe măsură ce tensiunile dintre UE şi Rusia escaladează, apelurile occidentale către Belgrad de a se alătura sancţiunilor împotriva Moscovei şi de a-şi alinia politica externă la cea a Bruxelles-ului sunt tot mai puternice.
Deşi a condamnat în repetate rânduri invazia Rusiei în Ucraina în cadrul ONU şi în alte foruri internaţionale, Serbia a fost criticată de Bruxelles pentru că nu a introdus în mod oficial sancţiuni împotriva Moscovei, aminteşte Reuters.
Serbia continuă să susţină refuzul a 50.000 de etnici sârbi din nordul Kosovo de a recunoaşte independenţa fostei provincii sârbe, care va marca 15 ani de la proclamarea unilaterală a independenţei vineri, la 25 de ani de la revolta albanezilor din Kosovo împotriva regimului represiv sârb de la acea vreme, potrivit Reuters.