Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii. Astfel zilele acestea se poartă negocieri intense, mai ales că aderarea încă este în balanță, din cauza opoziției Austriei.
La Viena sunt în aceste zile ministrul de Interne, Lucian Bode, trimis cu mandat chiar de Klaus Iohannis, după cum a relatat SpotMedia luni, dar și șefa Senatului, Alina Gorghiu.
Potrivit unui comunicat al Senatului, Gorghiu a explicat, „în cadrul întâlnirilor, că România nu a fost şi nu este sursa migraţiei din Austria şi nu este rută de tranzit pentru migraţia din această ţară”.
„Alina Gorghiu a precizat că participarea deplină a României la spaţiul Schengen va aduce, în mod cert, o valoare adăugată frontierelor externe ale Uniunii Europene şi consolidării rolului UE la nivel global. Totodată, a arătat că extinderea spaţiului va aduce beneficii tuturor cetăţenilor UE, economiilor statelor membre şi firmelor austriece din România. Înaltul oficial român a mai menţionat că starea de fapt actuală înseamnă timpi ridicaţi de aşteptare pentru transportatori şi proceduri mai complicate.
Alina Gorghiu a arătat că cifrele Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, la care ar trebui să se raporteze toate statele, confirmă foarte clar faptul că România nu a fost şi nu este sursa migraţiei din Austria şi nu este rută de tranzit pentru migraţia din această ţară. Preşedintele interimar al Senatului a subliniat că susţinerea fermă a instituţiilor europene şi concluziile lipsite de echivoc ale experţilor europeni, materializate prin vizite încheiate cu rapoarte extrem de pozitive pentru ţara noastră, îndreptăţesc România să obţină un sprijin unanim pentru adoptarea Deciziei de aderare a ţării noastre la Schengen”, se mai arată în comunicat.
Ce face Iohannis
În plus, președintele Klaus Iohannis se întâlnește din nou cu cancelarul austriac Karl Nehammer, în capitala Albaniei, la Summit-ul UE-Balcanii de Vest.
La Guvern a avut loc o conferință specială în care purtătorul de cuvânt Dan Cărbunaru a explicat cum discuțiile de acolo pot contribui la aderarea României la Schengen.
„Guvernul României salută prezentarea astăzi (luni - n.red.), de către Comisia Europeană, a Planului de Acțiune pentru Balcanii de Vest, ca rezultat al angajamentului formulat la reuniunea extraordinară a Consiliului Justiție și Afaceri Interne desfășurată la 25 noiembrie 2022. România apreciază caracterul cuprinzător al documentului prezentat de Comisia Europeană, care include măsuri concrete și paliere de acțiune importante ca răspuns la provocările legate de fenomenul migrației ilegale pe ruta Balcanilor de Vest.
În acest context, Guvernul României își exprimă încrederea că setul de măsuri și instrumente propuse de către Comisia Europeană în planul publicat astăzi sunt de natură să răspundă inclusiv preocupărilor exprimate recent de Austria cu privire la evoluțiile din acest an pe ruta Balcanilor de Vest, oferind soluții pragmatice în direcția gestionării eficiente a acestei situații”, a spus Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Executivului.
El a afirmat că România „reiterează întreaga sa disponibilitate de a contribui activ și consistent la implementarea măsurilor și acțiunilor propuse de Comisia Europeană în deplin spirit european de solidaritate și responsabilitate, în colaborare strânsă cu restul partenerilor europeni”.
Cum ne ajută Bruxelles-ul
Ruta Balcanilor Occidentali a devenit unul din punctele majore de presiune migratorie, cu o creştere de 168% a numărului migranţilor veniţi pe această rută, potrivit datelor Frontex. Această situaţie preocupă în mod special ţările central-europene, precum Austria sau Cehia, care şi-au consolidat controalele la frontiere.
În total, în primele 10 luni ale acestui an, au fost detectate peste 280.000 de intrări clandestine în UE, dintre care peste 120.000 au fost pe ruta Balcanilor Occidentali.
Planul Comisiei cuprinde „20 de acţiuni imediate pe care le putem adopta”, a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene, la o conferinţă de presă comună cu comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, cu o zi înaintea summit-ului UE-Balcanii Occidentali care va avea loc la Tirana.
Cele 20 de măsuri operative sunt structurate pe cinci capitole, incluzând necesitatea consolidării frontierelor de-a lungul rutelor migratorii, stabilirea de proceduri rapide de azil şi de capacităţi pentru primirea migranţilor.
De asemenea, Bruxelles-ul va continua să colaboreze cu ţările Balcanilor Occidentali pentru dezvoltarea unor planuri de contingenţă şi pregătirea pentru iarnă.
Printre măsurile avute în vedere se numără şi un nou program de returnare a migranţilor fără drept de azil care să fie elaborat anul viitor, în vederea intensificării cooperării între UE, ţările Balcanilor Occidentali şi statele de origine ale migranţilor.