Trebuie să iau apărarea României, că toată lumea a spus „sunt foarte multe dosare, este o țară coruptă, este o țară în care se fac fraude”. Nu, este o țară care realizează că are o problemă, în care autoritățile se focusează să descopere infracțiuni mai bine, mai rău, dar le descoperă și le investighează. Lucrăm împreună cu DNA și mă bucur că nu mai sunt singuri, spune procurorul șef EPPO, Laura Codruța Kovesi.
Într-un interviu exclusiv acordat spotmedia.ro, dna Kovesi a arătat că daunele estimative investigate de EPPO sunt de 5,2 miliarde de euro și mai mult de jumătate din prejudiciu este în dosarele cu TVA. Europa are în fiecare an pierderi de 60 de miliarde de euro numai pe fraudă cu TVA, de ani de zile.
Laura Codruța Kovesi a vorbit și despre dosarele care i-au fost deschise de SIIJ: "E surprinzător că procurori din PÎCCJ nu respectă hotărârile ÎCCJ. Și nu una".
Dar și despre marile teme ale momentului: ridicarea MCV, ancheta vaccinurilor și Legile Justiției.
Fostul sediu al SIIJ a devenit sediul central al EPPO România. Care este sentimentul să fiți șefă în clădirea unde ați suportat atât de multe umilințe și nedreptăți?
Omul sfințește locul. Sper că EPPO va avea rezultate bune. N-a fost greu să iau o decizie atunci când ni s-a oferit acest sediu, pentru că îi știam foarte bine interiorul.
Cine vi l-a oferit?
Am avut discuții cu ministrul Justiției, dl. Predoiu. A fost o discuție și cu procurorul general în acest sens.
E singurul sediu EPPO în România?
Ar trebui să avem 4 sedii în România. Avem București, Iași - unde am ocupat toate posturile. Mai avem Timișoara și Cluj, unde avem un singur coleg. Mai avem 9 posturi vacante de procurori europeni delegați. Așteptăm autoritățile naționale, respectiv Ministerul Justiției, să facă o propunere. Trebuie demarată noua procedură, să sperăm că se vor înscrie colegi, dacă procurorii români își doresc o carieră europeană în primul Parchet transnațional.
Ați sesizat o reticență? La ultima procedură știu că nu a fost selectat niciun procuror.
Au fost foarte puține candidaturi. Vechimea este cumva mare, peste 12 ani, și probabil colegii care o au nu doresc să se mute în cele 4 orașe. A lucra în EPPO este foarte provocator. Poate că este și vina noastră, că nu am explicat foarte bine cum lucrăm și ce lucrăm. (detalii la min. 2)
Ca să încheiem subiectul dosarelor dvs la SIIJ, ați primit soluția pe care ați solicitat-o inclusiv prin instanță?
Nu am primit soluția. Sunt 3 hotărâri definitive ale ÎCCJ. În două dintre ele s-a și stabilit termen de soluționare a dosarului, n-au fost respectate. E surprinzător că procurori din PÎCCJ nu respectă hotărârile ÎCCJ. Și nu una.
Dosarele au plecat de la SIIJ desființat, la SUPC. Acolo ar fi trebuit să se dea soluția.
Nu știu unde s-au mutat, nu m-a informat nimeni. Pot să vă spun că de mai mult de 3 ani de zile nu s-a întâmplat nimic în acest dosar.
Sesizările împotriva procurorilor delegați EPPO din România vor fi soluționate tot de, să-i spunem, noul SIIJ?
Să sperăm că nu va fi cazul. Procurorii noștri au și calitate de procuror național, deci li se aplică regulile
ca pentru orice procuror național. De exemplu, dacă este un accident rutier sau orice altă infracțiune, se aplică aceleași reguli ca pentru procurorul național.
Pe parte disciplinară - unde a fost o practică de hărțuire din partea Inspecției Judiciare, poate mai este valabilă și acum - este total diferit. Procurorii EPPO nu pot fi sancționați disciplinar fără consimțământul procurorului-șef EPPO. Dacă totuși se insistă, este o cale de atac, să-i spunem așa, la Colegiul Parchetului European.
Deci cumva această hărțuire, prin intermediul acțiunii disciplinare, cel puțin în cazul procurorilor europeni delegați, a dispărut.
Cum apreciați noua formulă de anchetare a magistraților după desființarea SIIJ?
Nu e treaba mea să spun ce au făcut autoritățile naționale. Pot doar să spun că, în perioada când această competență era la DNA, se vedeau rezultate. În ultimii 3 ani, probabil dosarul meu i-a ținut foarte ocupați. Sau poate este o veste bună și toți magistrații în România sunt incoruptibili?
Suntem în plin proces de modificare a Legilor Justiției. Una dintre problemele ridicate este că procurorul general poate infirma rechizitoriul oricărui procuror. Și al unui procuror EPPO?
Nu, nu. Camerele permanente sunt responsabile de monitorizarea investigațiilor și confirmarea rechizitoriilor. Procurorul general nu poate infirma niciodată dosarele Parchetului European.
Despre noile Legi ale Justiției există suspiciunea că limitează independența judecătorilor care vor judeca și dosarele EPPO.
Eu aș putea să am o poziție pe Legile Justiției, dacă activitatea EPPO ar fi afectată. Cu siguranță cauzele noastre merg la instanțe, judecătorii trebuie să fie independenți, să fie specializați, dar modul în care se face selecția acestora nu este ceva pe care eu pot să-l comentez.
Noi avem această obligație să sesizăm CE când identificăm vulnerabilități la statul de drept. Dacă există în legislație o măsură care afectează procurorul național, afectează și EPPO.
Pentru noi a fost foarte important să se lămurească problema poliției judiciare, pentru că și noi avem ofițeri de poliție judiciară. Am observat că a fost introdus un amendament care se pare că a fost adoptat, dar acum așteptăm forma finală a legii pe care o vom studia. Dacă este ceva care poate afecta activitatea, cu siguranță vom reacționa, pentru că acesta este rolul nostru și este și obligația noastră.
Reglementările privind promovarea judecătorilor, inclusiv la ÎCCJ, nu vă afectează?
Deocamdată n-avem o dispoziție legală care limitează independența judecătorilor. Modul în care sunt promovați judecătorii cred că este responsabilitatea autorităților naționale. Pe noi ne interesează ca judecătorii să fie independenți și specializați, dacă se poate, în aceste tipuri de infracțiuni, pentru că este un domeniu foarte tehnic.
Considerați că este binevenită acea eliminare a abaterii disciplinare care constată nerespectarea deciziilor CCR, care a creat mari tensiuni?
Nu doresc să comentez, mai ales că una dintre acțiunile disciplinare împotriva mea a fost exact pentru această abatere disciplinară. Toate acțiunile disciplinare împotriva mea au fost închise la ÎCCJ. Prin toate s-a constatat că nu am încălcat absolut nicio dispoziție legală. După aproape 5 ani de zile, am terminat cu toate.
V-ați întâlnit cu ministrul Predoiu, care chiar în comunicatul pe care l-a emis după această întâlnire spunea că ați abordat și chestiunea avertizorului de integritate, în privința căreia ați avut o reacție vehementă. Legea pare cumva blocată, după ce a fost oprită de la votul final. Ce v-a spus dl Predoiu?
Am înțeles că Ministerul Justiției a preluat o parte din observațiile pe care le-am făcut la momentul respectiv și a mai adăugat și alte observații. Ele au fost transmise Parlamentului. Legea este încă în procedură de adoptare în Parlament.
Vestea bună a fost că Ministerul Justiției a realizat că se pot produce încălcări ale legislației europene, dar acum să vedem rezultatul în Parlament. Să sperăm că toate observațiile vor fi însușite.
În caz contrar, mențineți deschisă varianta activării mecanismului de condiționare a fondurilor europene?
Noi sesizăm CE, este atribuția ei să activeze acest mecanism. Obligația noastră, cum spuneam, este să informăm CE, ceea ce cu siguranță voi face. Am făcut-o în cazul Poloniei, al Sloveniei, o voi face în cazul oricărui stat membru care face parte din EPPO.
Este pregătită România pentru ridicarea MCV?
N-am mai urmărit criteriile de evaluare, dar în cadrul acestui mecanism, cumva și EPPO a trebuit să contribuie cu măsurile care s-au luat în plan administrativ și organizatoric pentru a crea EPPO România.
Și aici pot să spun că autoritățile naționale și-au făcut treaba. Poate nu așa de repede cum ne-am fi dorit noi, dar avem sediu, avem toți polițiștii din poliția judiciară numiți, avem procurori care sunt numiți, avem legislație care a implementat regulamentul EPPO în România.
Ministerul Justiției, DNA, Ministerul de Interne și-au făcut treaba. Din această perspectivă, noi am comunicat Comisiei Europene că lucrurile în România s-au implementat și s-au organizat la un nivel la care nu ne-am așteptat.
Ați făcut un tur de forță în România: Finanțe, ANAF, Justiție, Interne, DNA. De ce?
În primul rând, am venit în vizită la biroul nostru din România. Am avut discuții și în alte state membre și a fost important să încercăm să acoperim punctele care mai trebuie rezolvate.
La MJ am discutat de numirea celorlalți procurori. La MF am avut două probleme majore. În primul rând, nivelul de detectare a fraudelor cu TVA și a infracțiunilor vamale. În primele 8 luni de activitate ale EPPO în România am fost sesizați cu ZERO infracțiuni.
România este frontieră externă, nu este credibil să spui 0 fraudă cu TVA, 0 infracțiuni vamale, 0 infracțiuni de contrabandă.
Nu este doar cazul României. În Grecia, Cipru, Estonia n-am avut astfel de infracțiuni. Nivelul de detecție este cumva scăzut în toate statele membre și trebuie găsite soluții.
A doua problemă a fost tot una legislativă, avem o problemă în a ne exercita competența în ceea ce privește aceste infracțiuni, pentru că întotdeauna daunele la bugetul intern vor fi mai mari decât daunele la bugetul Uniunii Europene. Și atunci noi nu ne putem exercita competența pe PPU.
Din ce am înțeles de la dl Predoiu, s-a făcut o propunere de text legislativ, ea este pe masa Finanțelor și am discutat cu ministrul de Finanțe despre acest proiect. Sa sperăm că în curând el va fi promovat și adoptat.
De ce zero sesizări, v-a explicat dl Câciu?
N-am vrut să facem proces de intenție. Poate e și o neînțelegere corectă a regulamentului (detalii la min 20)
A fost o discuție bună din punctul acesta de vedere.
Noi detectăm infracțiuni comise în România în dosarele pe care le investigăm în celelalte state membre. Și atunci cu siguranță este ceva. Dacă eu am dosarul în Portugalia, în Spania sau în Germania și am
o companie românească, verificăm și vedem că ei au prezentat facturi fictive, pentru activități fictive. Cineva le-a văzut și nu ne-a sesizat.
Este o problemă că trebuie să vină din Portugalia sau din Spania să spună că ai o problemă în România cu compania cutare. Avem câteva dosare în care noi am deschis investigații în România pe baza informațiilor pe care le-am avut în celelalte state membre.
Neînțelegere sau de-a dreptul reavoință?
N-am niciun element să spun că a fost reavoință. Important este ce se întâmplă de acum încolo.
E adevărat ca ministrul Câciu s-a arătat foarte interesat de o anchetă a vaccinurilor și în România?
Eu nu am discutat despre dosare concrete, n-am cerut niciun fel de sprijin în niciun fel de dosar. Dl. ministru a spus din proprie inițiativă că, dacă avem nevoie de documente în această investigație, ni le pune la dispoziție. N-am comentat nici da, nici ba.
În privința anchetei vaccinurilor, pe care ați anunțat-o, interesul foarte mare al publicului v-a condus la autosesizare sau ați fost sesizați în această privință?
Am primit sute de plângeri de la cetățeni din diferite state. Nu este un dosar pe care l-am deschis săptămâna trecută, dar noi trebuie să găsim un punct comun între legislațiile din cele 22 de state membre.
Politica noastră de comunicare este să nu discutăm despre dosare concrete până în anumite momente ale investigației, când putem să facem publice anumite lucruri.
Când l-ați deschis?
Cu câteva luni în urmă. Sunt mai multe aspecte pe care le investigăm, de aceea, nici nu putem face publice la acest moment numele persoanelor pe care le investigăm, nici nume de companii.
Ați ajuns la investigație in personam?
Nu, tocmai asta spun că nu putem să confirmăm, este investigație complexă.
Noi avem competență în 22 de state membre. Dacă este ceva care s-a semnat la Bruxelles, dar are legătură în România, în Bulgaria, în Austria, noi putem să anchetăm. Nu suntem limitați de frontiere.
Ați deschis investigații în toate țările unde au ajuns vaccinuri?
Nu, e o singura investigație.
Pe care din cele 22 de țări și făcută de procurorii din care dintre cele 22 de țări?
În general, investigația este deschisă și derulată de procurorul european delegat de pe teritoriul țării unde s-a comis fie activitatea principală, fie mai multe dintre activități.
Noi lucrăm cu 22 de coduri și proceduri diferite.
Activitatea principală a fost la Bruxelles, deci e vorba de procurorii belgieni și legea belgiană?
Nu pot să confirm.
Dar nici nu infirmați, înțeleg. Un partid politic din România v-a cerut să anchetați și achiziția de vaccinuri în România. Urmează o asemenea investigație?
Îmi păstrez obiceiul de a nu comenta ce spun politicienii. Dacă cineva are informații că s-a comis o infracțiune, este liber să sesizeze EPPO.
N-ați fost sesizați din România încă?
Printre sutele de sesizări pe care le-am primit, da, sunt și cetățeni din România, dar mă refer la această declarație.
Cine ar avea competența unei astfel de investigații în România, EPPO sau DNA?
Dacă sunt fonduri din bugetul național, e competența DNA, dacă sunt fonduri din bugetul UE, este competența EPPO. (detalii la min 28)
Dialogul instituțional cu DNA-ul este foarte bun, încercăm să ne coordonăm. Am avut și acțiuni comune.
Există o suspiciune că această anchetă ar viza o albire a doamnei von der Leyen, astfel încât, la finalul ei, să se spună „uite, totul a fost în regulă”.
Avem o investigație, vorbim pe probe.
Promiteți o investigație cât se poate de serioasă?
Cât se poate de serioasă și 100% independentă. EPPO este independent și în relația cu CE, cu PE și cu Consiliul, este independentă față de autoritățile naționale. Dar această independență este și efectivă prin modul în care Parchetul European lucrează. (detalii la min 30)
Primim o plângere la EPPO, să zicem de la un cetățean din România. Procurorul delegat în România decide că nu-și va exercita competența. Acea decizie este verificată în Luxemburg de 3 procurori europeni din 3 țări diferite. Ajungi în Camera permanentă, să zicem, unde procurori din Austria, din Estonia, din Finlanda verifică decizia și spun dacă procurorul din România a greșit sau nu.
Toate deciziile în dosar, din momentul în care ți-ai exercitat competența, sunt verificate de acea Cameră permanentă.
Cauzele sunt alocate aleatoriu de un sistem electronic. Nu poate nimeni să spună într-un dosar în care ai unul sau 2 procurori care au dat o soluție, soluție verificată, confirmată de o Cameră permanentă formată din 3 procurori din 3 state diferite, că a existat interferență în activitatea lor sau că cineva a avut un interes particular.
Camerele permanente, toate sunt independente între ele, adică sistemul este organizat în așa măsură încât orice interferență, orice încercare de influență pe decizie este exclusă.
Ultima semnătura este a dvs?
Nu, eu am dosarele care sunt în Camera mea permanentă, dosare din toate statele membre. Sunt și dosare care n-ajung la mine. Pot ajunge doar în situații excepționale. (detalii la min 32)
Eu decid doar în dosarele care sunt în camera mea permanentă și nu decid singură. Decid împreună cu alți 2 colegi.
Vaccinurile sunt în camera dumneavoastră?
Nu.
Dosarul BMW?
Nu pot să vă confirm niciun fel de informație în ce dosare.
EPPO funcționează de aproape un an și jumătate. Care e bilanțul dumneavoastră de etapă?
Cea mai mare realizare este că Parchetul a început să lucreze. Am început de la 0, împreună cu doi oameni a trebuit să construiesc 35 de birouri, în 22 de state membre.
După un an de activitate, am primit și analizat peste 4.000 de plângeri, mai mult de jumătate din ele venite de la cetățeni.
Avem acum în investigare peste 1.000 de dosare, după un an am avut 28 de rechizitorii de trimitere în judecată sau acorduri de recunoaștere a vinovăției și avem 4 condamnări definitive (detalii la min 35). Nu avem achitări, nu avem restituiri.
O altă realizare a EPPO a fost faptul că noi am indisponibilizat un sfert de miliard de euro, sumă aprobată de instanță, de 4 ori bugetul pe care îl are EPPO într-un an. Nu cred că mai e altă instituție europeană care să fie pe profit.
Aveți și țări albe?
Au fost la început. Malta, Cipru, Austria... nu se întâmpla nimic. Acum, lucrurile au început să se miște. În unele state membre nu există o preocupare pentru a identifica aceste fraude.
Când am început să înregistrăm dosarele din statele membre, au venit colegi din anumite state membre și au spus că sunt tipologii la care ei nu s-au gândit și nu s-au așteptat să existe. (Detalii la min 38)
Există țări curate?
Nu există. Avem o investigație în care toate statele membre sunt implicate. Avem câteva investigații în care avem 10 sau 11 state membre implicate. În toate statele avem infracțiuni. Nivelul de detectare e diferit.
Trebuie să iau apărarea României, că toată lumea a spus „sunt foarte multe dosare, este o țară coruptă, este o țară în care se fac fraude”. Nu, este o țară care realizează că are o problemă, în care autoritățile se focusează să descopere infracțiuni mai bine, mai rău, dar le descoperă și le investighează.
Spuneați ca de la Finanțe ați avut zero raportări într-un an.
Da, dar pe fraudele cu fonduri europene, nivelul de detecție în România este cumva bun, pentru că a existat această competență la DNA ani de zile. Daunele estimative pe care noi le investigăm în dosarele EPPO sunt de 5,2 miliarde de euro și mai mult de jumătate din prejudiciu este în dosarele cu TVA. Aici este problema.
Europa are în fiecare an pierderi de 60 de miliarde de euro numai pe fraudă cu TVA, de ani de zile.
Noi am observat ca tipologie că avem grupuri organizate în fraude cu TVA, bine structurate, foarte flexibile și cu un mod de comitere a faptelor care le-a oferit până acum posibilitatea să rămână nedetectate. Un grup organizat plătește toate taxele, toate activitățile comerciale sunt legale, produce fraude în celelalte state și după 4 luni se mută.
Înainte a fost greu de detectat, pentru că toată lumea era limitată de frontieră. Acum e foarte simplu: colegul din Italia îl sună pe colegul din România și se schimbă informațiile. În momentul în care am introdus informația în sistem, căutarea automată îți dă conexiunile cu toate celelalte state, fie că e vorba de cetățeni, fie de companii.
Cum colaborați cu sistemele interne? Nu există mici rivalități, enervări. În România, DNA era speriat că îi veți ciunti competența.
Cred că exista poate o reticență, nu avem probleme foarte mari. Am avut în Spania o problemă și am făcut public la acel moment. În general, avem o cooperare bună cu autoritățile naționale, n-am avut certuri pe dosare.
Aici, în EPPO România, a fost o fraudă cu fonduri europene. S-a comis fapta în Suedia, persoana respectivă a fost în Marea Britanie, după care a mers în Franța. De 3 sau 4 ori au încercat să-l prindă și nu au reușit.
În momentul în care în Franța s-a deschis investigația de către EPPO, s-a discutat cu ceilalți colegi din EPPO și în 2 săptămâni a fost prins în România.
Cu DNA, cu Poliția Română și cu structurile Ministerului de Interne am o colaborare foarte bună. Cel puțin în România pe acest segment nu avem probleme. Noi nu suntem aici să furăm munca nimănui, suntem aici să lucrăm împreună.
În România câte dosare anchetați acum și care e rezultatul?
Peste 100 de dosare complexe, cu implicații transfrontaliere, s-a făcut și un prim rechizitoriu. Practica noastră a fost să luăm acele dosare care sunt la început și să lăsăm colegii din celelalte structuri, în special din DNA, să-și finalizeze dosarele.
Condamnări definitive nu avem încă. Am aplicat sechestre de peste 7 milioane de euro. Recuperarea pagubelor este o prioritate a EPPO.
Cat de tare vă afectează decizia CCR privind prescripția?
Există un potențial de afectare în viitor, să vedem cum va interpreta ÎCCJ. Dar din discuțiile pe care le-am avut la DNA am înțeles că impactul va fi extraordinar de mare, nu doar pentru dosarele DNA.
Noi fiind operaționali de un an și având cumva dosare mai actuale, suntem în termenul de prescripție. Să sperăm că, după ce finalizăm investigațiile, perioada în care se judecă dosarul nu va fi foarte mare. În România, până la decizia definitivă durează de obicei și 3 ani, 4 ani. Deci s-ar putea să existe și o afectare a dosarelor EPPO.
Nu puteți sesiza CJUE?
Una din prioritățile procurorilor europeni delegați este să invoce chestiuni prealabile pentru a fi supuse discuției în cadrul CJUE.
De câte ori constatăm că există o problemă de interpretare, de aplicare a competențelor, a procedurilor pe care noi navigăm, colegii vor invoca aceste chestiuni prealabile în fața instanțelor pentru a fi trimisă la CJUE.
Despre dosarul BMW – (min 52)
Cazul Boiko Borisov în Bulgaria a fost un eșec?
EPPO nu a avut nimic de-a face cu acel dosar. A fost o coincidență. A fost un dosar care s-a instrumentat la nivelul poliței. (detalii la min 53)
Noi n-am lucrat în acel dosar, el nu a fost trimis niciodată la EPPO.
Ați spus în mai multe limbi că nu intenționați să candidați la președinție. E ceva ce v-ar putea face să vă răzgândiți?
Întotdeauna o să găsești motive să te răzgândești. Eu îmi mențin afirmația. Am fost numită pe mandat de 7 ani, rolul meu e să construiesc această instituție, să o pun pe un drum care să o facă eficientă, independentă și puternică.
Eu întotdeauna ceea ce am spus că fac, aia am făcut. Dacă vreodată, prin absurd, voi dori să fac ceva, voi anunța. Eu voi fi cea care va anunța. Dar pentru mine un Nu este un Nu. Nu e cazul meu să spun azi nu și mâine da. Deci răspunsul meu este nu.
Când vă expiră mandatul?
Mai am 4 ani și cred că eu pot să fiu mult mai eficientă aici. Lucrăm împreună cu DNA și mă bucur că nu mai sunt singuri. Pentru că a fost o perioadă în care, cel puțin asta a fost percepția mea, au fost singuri și s-au zbătut singuri.
Lucrăm împreună, suntem aici, ne facem treaba, o să avem și rezultate.
Este adevărat că v-ați recăsătorit?
M-am căsătorit imediat după ce am început mandatul la EPPO, cu prietenul meu pe care l-am avut și în România. A lucrat în mediul privat, a fost o relație discretă, destul de lunga. Ne amuzăm când citim în presă că m-am măritat cu foști ofițeri SPP.
Ați păstrat, totuși, brandul Kovesi, nu v-ați schimbat numele.
Da. Soțul meu este extraordinar și înțelegător.