Laura Codruța Kovesi, şefa Parchetului European, ia în calcul să sesizeze Comisia Europeană și să solicite condiționarea fondurilor UE pentru România de respectarea statului de drept, pentru că țara noastră vrea să reducă protecția avertizorilor de integritate.
Reamintim că – după un proces legislativ agitat – pe 29 iunie, Camera Deputaților, cu rol de for decizional, a adoptat o nouă lege pentru avertizorii de integritate.
Dacă va fi promulgată, aceasta va înlocui Legea 571/2004 și va reduce protecția avertizorilor, în loc să o crească.
S-a ajuns aici din cauză că, în contextul obligației de a transpune Directiva (UE) 2019/1937, coaliția PSD-PNL-UDMR plus minoritățile au decis să schilodească legea și să le răpească din protecție avertizorilor.
Mai multe ONG-uri au sesizat deja Avocatul Poporului, singurul în măsură să atace legea la Curtea Constituțională. În condițiile în care le reduce protecția legală avertizorilor, legea în forma adoptată ieri este neconstituțională, susţin ONG-urile.
Avertizorii de integritate sunt o sursă esențială de informații
În acest context, Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi a transmis un comunicat de presă prin intermediul căruia anunță că – dacă România nu ia măsuri – ar putea cere condiționarea finanțărilor UE pentru țara noastră.
În acest comunicat, Parchetul European transmite că „avertizorii de integritate sunt o sursă esențială de informații pentru serviciile de investigație și urmărire penală. În consecință, transpunerea corectă a Directivei (UE) 2019/1937 e relevantă pentru Biroul Procurorului European. Dacă nu reușești să protejezi avertizorii de integritate, limitezi detecția. Iar dacă nu detectezi, nu poți nici să investighezi și să demarezi umărirea penală".
„Procurorul șef european a luat act de faptul că pe 29 iunie 2022 Camera Deputaților a adoptat, în sfârșit (deși termenul limită era 17 decembrie 2021 – n.red.), o lege care își propune să transpună directiva.
Pe baza analizei preliminare a legii și în special a amendamentelor aduse pe 28 iunie, chiar înainte de adoptare, procurorul şef european face o evaluare pentru a stabili dacă nu cumva legea contrazice spiritul directivei și nu reprezintă un pas înapoi, în ceea ce privește protecția avertizorilor, așa cum a fost ea stabilită încă din 2004.
Principala îngrijorare ține de faptul că această lege ar putea descuraja avertizorii din România și ar putea afecta nivelul de detecție a corupției la nivelul UE.
În fapt, ar duce la deteriorarea unui sistem existent care asigură funcționarea adecvată a serviciilor de investigație și urmărire penală, în ceea ce privește frauda – inclusiv cea fiscală – corupția și alte breșe din legislația europeană, care afectează bugetul și interesele financiare ale Uniunii Europene", se arată în comunicatul Parchetului European.
De asemenea, EPPO nu a primit încă nominalizarea celor 9 procurori europeni delegați din România și nici un număr adecvat de polițiști judiciari, care să susțină operațiunile din ţara noastră.
În consecință, procurorul șef european face o evaluare pentru a stabili dacă această situație persistentă, coroborată cu cele mai recente evoluții, justifică o sezizare a Comisiei Europene, în ceea ce priveşte protecţia bugetului UE, de acordarea de finanţări către state care nu respectă statul de drept.