Plafonarea tarifelor la energie și majorarea salariilor bugetarilor vor genera inflație, creșterea dobânzii de politică monetară și rate mai mari pentru cei care au credite, avertizează Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie BNR.
„Consiliul Fiscal ne spune că, realist, deficitul este 7% din PIB și ne mai spune că se bazează pe o cifră relativ redusă de cost a schemei de plafonare și compensare. Deci, dacă schema de plafonare ar rămâne așa cum este și ar costa 40 de miliarde de lei, probabil deficitul ar sări la 9% din PIB”, a declarat Cristian Popa într-un interviu publicat de Europa Liberă.
„Vorbim de 40 de miliarde de lei, adică 8 miliarde de euro, bani foarte mulți și bani pe care trebuie să îi ai, bani pe care România trebuie să-i împrumute. Este nesustenabil. Datoria publică a crescut de la 35% din PIB la 50% din PIB în doar 3 ani. Ne vulnerabilizează", a adăugat el.
O iarnă plină de incertitudini
Economistul apreciază că lucrurile încă merg bine în economie, însă aceasta depinde foarte mult de contextul internațional, de evoluția războiului din Ucraina și de economia europeană. În aceste condiții, este greu de indicat când va veni sau dacă va veni recesiunea, însă specialistul se așteaptă la o iarnă complicată, dominată de incertitudine și de provocări pentru bugetul de stat și pentru buzunarele românilor.
„Vedem, pe de o parte, prețurile la energie în creștere și o factură mare pentru această schemă de compensare și plafonare. Vom vedea efecte din ce în ce mai vizibile ale măsurilor de politică monetară și aici știm cu toții și este un subiect amplu dezbătut faptul că indicele IRCC va crește. Este o certitudine că va crește. Prin definiția lui are o întârziere de până la 6 luni, deci vor vedea românii și rate mai mari la bănci. Aceste creșteri de dobândă nu le facem din plăcere. Le facem din necesitate. Vor afecta buzunarul românilor, asta este o certitudine", a spus Popa.
„Creșterea dobânzilor este medicamentul pentru inflație. Dacă dăm prea puțin, dacă creștem prea puțin dobânzile, atunci nu vindecăm boala. Dacă dăm prea mult medicament, atunci avem efecte secundare. Noi căutăm acest echilibru", a explicat economistul BNR.
Acesta estimează că inflația se va plafona în trimestrul trei, conform celei mai noi prognoze a BNR.
„Cifra maximă este 15,1, deci pare că suntem deja în jurul maximului de inflație și urmând să vedem o reducere graduală a ratei inflației, urmând ca în următoarele 24 de luni inflația să coboare până în zona țintei noastre de inflație, ținta staționară de 2,5%, plus, minus un punct procentual", a arătat el.
BNR frânează, dar Guvernul calcă pedala de accelarație
Cristian Popa arată că inflația ar fi fost de 20%, poate chiar mai mare, dacă nu s-ar fi aplicat schema de compensare. Însă costurile acestui ajutor variază de la 7 miliarde de lei la 31 de miliarde de lei, chiar și 41 de miliarde de lei, iar aici apare pericolul, avertizează expertul.
„Nu pot să vă ascund că mă îngrijorează aceste sume. Sunt sume foarte mari, 40 de miliarde de lei înseamnă 8 miliarde de euro, bani foarte mulți și bani pe care trebuie să îi ai, bani pe care România trebuie să-i împrumute, pentru că în România avem un deficit fiscal deloc mic", a spus el.
Ulterior acestui interviu, ministrul Energiei a declarat că ANRE estimează costul schemei de compensare la 16 miliarde de lei.
„Orice extra-cheltuială vine din împrumuturi, împrumuturi care vin la 8% pe an. Dacă am translata bugetul țării în bugetul personal, ar fi același lucru cu a avea un salariu de 4.000 de lei și a cheltui lună de lună cu 1.000 de lei în plus, ne-ar mai trebui încă 1.000 de lei să plătim ratele din spate. Deci, la 4.000 de lei salariu ar trebui să luăm credite de 2.000 de lei, 1.000 să îi cheltuim, 1.000 să plătim ratele din spate", a explicat Popa.
Acesta subliniază că între politica monetară a BNR și politica fiscală a Guvernului, cu schema de ajutor și creșterea salariilor bugetarilor, există o discrepanță.
„Avem un mix de politici. Vorbim despre politica monetară pe care o facem la BNR și vorbim despre politica fiscală pe care o face Guvernul ca despre o mașină cu două volane. Un șofer frânează și aceștia suntem noi, la Banca Națională. Deja, de un an, călcăm încet, încet frâna. Însă, pe partea cealaltă, a deficitului fiscal, nu vedem o frânare. Avem un singur șofer, cu un singur volan, care frânează", a arătat el.
Economistul consideră că Guvernul trebuie să aplice recomandările FMI, cu măsuri țintite către persoanele și sectoarele vulnerabile incluse în schema de plafonare. „Dacă îi ajutăm pe toți, creăm inflație pentru toți. Nu poți să ajuți pe toată lumea. Dacă toată lumea are factura de energie subvenționată și energia este deficitară, adică avem mai puțină ofertă decât cerere, te întrebi cine va consuma mai puțin", a spus el.